Micotoxinele din porumb: sublinieri legate de reglementare

Bruno Barrier - Guillot, Arvalis - Institutul sectorului vegetal; Alix d’Armaillé, Orama

---

Ce sunt micotoxinele?

Micotoxinele sunt molecule naturale produse de anumite ciuperci microscopice. Producția de micotoxine este complexă și nu se cunoaște sub toate aspectele. Prezența ciupercilor nu este, practic, asociată de fiecare dată cu prezența micotoxinelor. În timp ce unele sunt benefice - ca penicilina -, altele sunt mai mult sau mai puțin periculoase pentru sănătatea animalelor și chiar și a oamenilor, în cazul ingerării semnificative și sistematice. „Micotoxinele de câmp” sunt produse de ciuperci de tip Fusarium. Aceste ciuperci determină apariția maladiilor denumite „fusarioze”, care perturbă formarea și umplerea știuleților de porumb. Principalele micotoxine de câmp sunt tricotecenele (deoxinivalenolul - cunoscut mai ales sub denumirea de DON), zearalenonul (ZEA) și fumonizinele (FUMO).

Reglementarea în curs de elaborare a Uniunii Europene în privința prezenței micotoxinelor de câmp la porumb
Din 2007, a fost introdusă o reglementare referitoare la porumb, care stabilește limitele maxime de micotoxine care trebuie respectate în alimentația umană. Aceste ponderi maxime se aplică la cerealele puse pe piață în vederea unei prime procesări, dar și la produsele derivate din acestea. Ele au în vedere trei tipuri de micotoxine: DON, zearalenonul și fumonizinele (B1 și B2). Prin fixarea acestor limite, se are în vedere, în primul rând, respectarea sănătății consumatorilor; însă ele trebuie să fie și fezabile din punct de vedere tehnic. Având în vedere faptul că micotoxinele nu pot fi detectate sau sunt detectabile doar în cantități foarte mici în amidonul de porumb, legea a lăsat posibilitatea aplicării unei derogări pentru porumbul destinat industriei de amidon cu măcinare umedă. Această derogare permite evitarea întreruperilor de aprovizionare în anii în care nivelurile de fusariotoxine sunt foarte ridicate. Cu toate acestea, este necesară și cerută respectarea unui conținut maxim, la boabele livrate industriei de amidon, la nivelul limitei maxime din porumbul brut pentru consum alimentar, pentru a permite obținerea produselor derivate, specifice industriei amidonului, conform valorilor stipulate în recomandarea din 17 august 2006, referitoare la prezența micotoxinelor în produsele furajere.

Valorile maxime recomandate pentru porumbul și produsele derivate destinate furajării
În ceea ce privește consumul furajer, Comisia Europeană a publicat o Recomandare (nr. 576/2006), în care propune valorile care trebuie respectate pentru aceste toxine, atât la porumb și produsele derivate din acesta,  cât și la furaje.

Acțiunile întreprinse de producătorii francezi
Lucrările institutului tehnic ARVALIS au permis o cunoaștere mai bună a surselor de contaminare cu micotoxine și mijloacele de menținere sub control a acestora. În acest sens, institutul a conceput un mijloc de evaluare a riscurilor de contaminare cu Fusarium, principalii vectori ai micotoxinelor în Europa. În funcție de prezența insectelor sfredelitoare, de data recoltei, de sensibilitatea hibrizilor și de gestionarea reziduurilor de cultură, producătorii pot să-și evalueze nivelul de risc și să-l limiteze la maximum, mulțumită unei consilieri adaptate situației. Combaterea insectelor sfredelitoare (sfredelitorul porumbului și Sesamia) constituie un element de primă importanță în prevenirea apariției micotoxinelor. Galeriile săpate de aceste insecte deschid, efectiv, calea instalării ciupercilor, care colonizează apoi foarte ușor tulpinile și știuleții. Este deci indispensabil ca producătorii să aibă acces la o întreagă panoplie de instrumente eficace și inovatoare pentru a asigura încă din câmp o supraveghere perfectă a calității sanitare.

Ne putem aștepta la alte evoluții legislative? Ne îndreptăm spre o întărire a legislației în materie de furaje?
Cu ocazia forumului anual organizat de Direcția Generală a Sănătății Consumatorilor (DC Sanco), care a avut loc în februarie, Comisia Europeană a anunțat că ar putea veni cu niște adăugiri la reglementarea actuală. Mai întâi, în ceea ce privește furajele, reglementarea prevedea o evaluare a Recomandării, în vigoare până în 2009. Pentru moment, acest lucru este abia în curs de realizare. Primele schimburi au avut loc în cadrul comitetului de specialiști europeni, pentru a discuta o eventuală consolidare a reglementării actuale. Un dosar care merită urmărit cu atenție.

Micotoxinele T2 și HT2: sfârșitul unui statu-quo?
Reglementarea europeană din 2007 prevede un termen suplimentar în ceea ce privește posibila stabilire a unor limite maxime pentru alte două micotoxine: T2 și HT2. Aceste toxine fac parte din familia tricotecenelor (de tip A); o evaluare a expunerii consumatorilor la aceste toxine este în curs de desfășurare în cadrul EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară). Pentru porumb, ultimele anchete realizate de institutul tehnic ARVALIS arată faptul că aceste micotoxine sunt foarte puțin prezente (sau deloc) în hibrizii francezi. Sectorul francez al producției de porumb rămâne vigilent în ceea ce privește eventualele discuții care ar putea avea loc în viitorul apropiat în cadrul comitetelor de specialiști ale statelor-membre.

Discuții pe plan internațional
De altfel, discuții despre micotoxine au fost demarate și la nivel internațional, în cadrul CODEx ALIMENTARIUS. Creată de FAO (Organizația Mondială a Alimentelor) și OMS (Organizația Mondială a Sănătății), această instanță are scopul de a elabora norme și programe, pentru a proteja sănătatea consumatorilor și de a promova practicile loiale în cadrul comerțului cu cereale și produse alimentare. Normele elaborate pot servi astfel în cazul apariției unor diferende comerciale internaționale în cadrul OMC (Organizația Mondială a Comerțului) sau pot ajuta statele să-și pună în operă reglementări în domeniu. Astfel, grupul de lucru axat pe factorii de contaminare a sesizat chestiunea fumonizinelor și efectul acestora asupra porumbului și produselor derivate ale acestuia. Discuțiile au fost amânate, așteptându-se primirea unui aviz referitor la gradul de expunere a consumatorilor la acest factor de contaminare. Acest aviz trebuie să vină din partea instanței de evaluare a CODEx, care este JEFCA. În fine, Comisia a sesizat și chestiunea legată de efectul toxinei DON. Discuțiile referitoare la pragurile maxime admise ar trebui să fie reluate în curând, dat fiind faptul că JEFCA trebuie să dea un aviz în privința acestei micotoxine. Va fi deci important să rămânem vigilenți în ce privește acest dosar, în lunile care urmează...

revista, agricultura, evenimente, vegetal, fungicid, protectia plantelor, fitosanitar, fitotehnie, fnpsms, arvalis, micotoxine, porumb, fao, codex alimentarius, oms, comisia europeana