Necesitatea unui plan național pentru managementul riscurilor agricole

​Pentru fermieri anul 2024 ce tocmai s-a încheiat a fost unul dificil, în care condițiile climatice nefavorabile și-au pus amprenta pe profitabilitatea afacerilor agricole. Seceta pedologică s-a manifestat pe areale agricole extinse și a afectat atât culturile de toamnă cât și pe cele de primăvară. Potrivit OUG 120 din 9 octombrie 2024, suprafața calamitată la culturile înființate în toamna anului 2023 a fost de peste 319.000 hectare, iar la cele înființate în primăvara anului trecut a depășit 1.700.000 ha. 

​În acest context s-a conturat tot mai mult necesitatea creării unui fond național de gestionare a riscurilor în agricultură. Organizația producătorilor agricoli Forumul APPR a militat și militează pentru constituirea acestui instrument atât de vital pentru sprijinirea fermierilor afectați de pierderi ale producției.
Despre acest subiect și nu numai, am discutat cu Cristina Cionga, director Afaceri Europene al Forumului APPR, care, pentru început, a făcut o scurtă radiografie a anului agricol trecut. 
„Anul 2024 a fost plin de provocări. Vorbim, pe de-o parte, de provocările climatice, care s-au tradus imediat în pierderi de natură financiară. Fermierii au obținut venituri reduse, ca urmare a producțiilor foarte mici.
Pe urmă a fost și conjunctura geopolitică începând cu anul 2022, care a dus la erodarea competitivității fermierilor români - competitivitate afectată și de costurile ridicate de producție. Pe de altă parte, fermierii au fost afectați nu doar din cauza faptului că au recoltat mai puțin, dar au și vândut la prețuri relativ mici - prețuri comparabile cu cele dinaintea izbucnirii războiului din Ucraina.
Prin urmare, vorbim de un context extrem de complex și, în particular, în România, 2024 a fost un an electoral, în care politicienii s-au întrecut în promisiuni, dar posibilitățile de a le pune în practică au fost destul de reduse.
România este într-o situație dificilă la nivel macroeconomic și lucrurile nu trebuie să derapeze. Îndată ce vom avea un nou guvern și șefi de agenții poate nou numiți trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să prezentăm soluțiile pe care le întrevedem, începând cu constituirea instrumentului de gestionare complexă a riscurilor în agricultură despre care tot discutăm din 2020 încoace și care ar putea servi ca plasă de siguranță pentru producătorii români.
MADR a reținut un procent de 3% din plățile directe acordate de APIA și Regulamentul de bază pentru PNS permite acest lucru astfel că România este printre puținele state membre care au colectat această sumă și, pe drept cuvânt, poate și pentru a educa piața.
Foarte multe state membre au un astfel de fond de garantare a riscurilor. România nu îl are, dar trebuie să îl facă. Fermierii trebuie învățați și educați în acest sens. Și noi, la Forumul APPR, facem acest lucru pentru că lucrurile trebuie ținute sub control, investind inclusiv în asigurări.
Așteptăm de la autorități, care au colectat bani de la toți beneficiarii de plăți APIA, să prezinte soluții pentru că până la această dată nu au venit cu niciuna.
Lăsând la o parte faptul că mai sunt în pilonul 2 niște bani care ar putea să completeze această lichiditate, fermierii au dorința să suplimenteze cu fonduri proprii pentru a fi asigurați mai bine, pentru riscuri mai variate.
Așadar, acest subiect mi se pare de maximă urgență și ar trebui abordat atunci când vom începe discuțiile.
Noi, FAPPR, avem o idee destul de clară despre cum am vrea să fie fondul de gestionare a riscurilor în agricultură.
Pledăm foarte mult și pentru extinderea sistemului de irigații, mai ales pentru fermierii din zone care până acum nu au fost irigate. Sunt foarte multe asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații care nu au putut accesa fonduri pentru echipamente de irigat pentru că nu au avut apă pe canal. Acest lucru mi se pare profund discriminatoriu și ne-am adresat ministerului în acest sens. De asemenea, sunt amenajări locale de irigații care cumva au fost scoase din ghidul măsurii 4.1.1.”

​O altă problemă sesizată este nefuncționalitatea schemei de ajutor de stat „Creditul Fermierului”, lansată de MADR cu scopul de a oferi granturi pentru a subvenționa dobânda creditelor contractate de producători.
„Creditul Fermierului nu este eficient, adică nu atinge exact beneficiarii care au cea mai mare nevoie de el.
Noi am înțeles că fermierii aflați în dificultate pot apela la această schemă dar adevărul este că băncile comerciale își aplică procedurile interne, astfel încât filtrează foarte mult beneficiarii și este o problemă reală.”
 
Un subiect considerat important de reprezentantul organizației de fermieri este politica agricolă comună post 2027. În opinia sa, trebuie să existe consultări din timp pentru a vedea exact care sunt prioritățile și oportunitățile României și ce ar trebui să promoveze Guvernul în dialogul cu autoritățile de la Bruxelles.
Alte subiecte de interes la nivel european fac referire la acordurile de liber schimb precum UE-Ucraina sau UE-Mercosur.
„Ne preocupă foarte mult modul în care se negociază aceste acorduri pentru că, după părerea noastră, ar trebui să se facă gradual, nu dintr-odată și prin mecanisme care să asigure salvgardarea fermierilor europeni dacă, într-adevăr, se va constata că sunt vulnerabilizați de aceste schimburi comerciale internaționale, importurile intrând fără taxe vamale în Uniunea Europeană.”
 
În încheierea interviului, Cristina Cionga a transmis un mesaj fermierilor: „Ne bucură mult că anul agricol pare să fie sub auspicii bune datorită căderilor de precipitații din ultimul timp.
Sperăm că lucrurile se vor liniști, că măsurile vor fi gândite bine de noul guvern și sperăm că vom avea recolte bogate care să asigure condiții bune în acest întreg sistem, pornind de la fermieri și sfârșind cu consumatorul final.”
 
Ana Ioniță