Noi patogeni virulenți în culturile de cereale

​În cadrul conferinței Agrow, dr. Otilia Cotuna a trecut în revistă patogeni reemergenți care au fost eradicați, dar care încep să reapară cu agresivitate în ultimii ani, patogeni noi care au avut o gazdă și care s-au extins și la alte culturi, precum și alți patogeni care produc pagube importante în alte zone de producție și care deja sunt monitorizați.

​Patogenii distructivi cu pagube în ultimii 5 ani
În această categoria, cercetătoarea a inclus ciuperca Macrophomina phaseolina la floarea soarelui, care nu este bine cunoscută și identificată de unii fermieri care dau vina pe secetă, condiții climatice. Patogenul a fost identificat în 2021 prima dată, s-a observat că agreează temperaturile ridicate și seceta. Duce la uscarea tulpinilor: în secțiune măduva este consumată sau este plină de scleroți, are aspect cărbune (putrezirea cărbunoasă), atacă și alte plante, poate infecta peste 300 de specii. Patogenul pătrunde prin rădăcini, și deși se dezvoltă în condiții de secetă, infecția se face primăvara, la umiditate și răcoare. Până la apariția simptomelor trec câteva luni. Primele semne sunt culoare roșcată, apoi cu reflexe argintii la baza tulpinii. Se atașează la această infecție și Fusarium.
”Dar pe piață sunt hibrizi toleranți cu tulpini viguroase, însă patogenul nu se poate combate chimic, supraviețuiește pe sămânță (sunt țări unde este foarte prezentă în loturile semincere!). Atenție la rotațiile scurte, vom ajunge să nu mai putem cultiva unele plante din cauza acestor patogeni distructivi”, a spus Otilia Cotuna.
La culturile de păioase, ea a atras atenția asupra virozei produsă de BYDV (Barley yellow dwarf virus). ”Unii dau vina pe stresul climatic, dar colorația roșiatică a frunzelor nu este specifică grâului. Acest virus produce infecții pe toată perioada de vegetație, cea mai periculoasă fiind cea din toamnă pentru că plantele nu mai fac spic sau vor fi sterile. În timpul înspicatului, rămân pitice, au simptome de viroze, producția scade cu 30-40%. Ce facem? Combatere vectori- afide, mai ales cele aripate”, a subliniat încă o dată dr. Otilia Cotuna
Dintre speciile de Fusarium, a amintit: F. Graminearum care produce micotoxine ce rămân în produsul vegetal, fiind rezistente la tratamente termice și în produsul finit, produc boli la oameni.
Fusarium verticillioides (atacă grâu, porumb) - foarte puțin cunoscută, produce micotoxine descoperite recent (fumozine) care sunt cancerigene. Ea a atras atenția și asupra faptului că limita admisă la micotoxine a scăzut de la 1.250 ppb (părți per bilion) la 1000 ppb.
Aspergilus flavus la porumb produce aflatoxinele cele mai periculoase, unul dintre vectori este un dăunător comun - Helicoverpa.
Dintre bacteriile periculoase, Otilia Cotuna s-a oprit la Xanthomonas translucens pv. Translucens care atacă orzul și X. Tr.pv. undulosa atacă grâul: acestea au făcut ravagii în unele zone, pe mii hectare unde grâul a răsărit doar 30%. Produce colonii asemănătoare cu un ou ochi, pe frunze arată ca virozele datorită aspectului de ”zebră”, cu striații roșiatice. Spicul este infectat de frunza steag bolnavă. Exudatul seamănă cu niște picături de rouă, dar mai dense, lăptoase la început, apoi gălbui-chihlimbar. ”Atenție la producerea de sămânță. Vectori sunt afide, dar am găsit și acarieni eriophizi. Este o bacterie căreia îi place căldura (mai puțin umiditatea), iar din momentul când pătrunde în plante nu mai are nevoie de apă din mediul extern, se dezvoltă și în condiții de secetă”, a mai spus cercetătoarea.
La nivel radicular, patogeni periculoși sunt și Rhizoctonia solani și Fusarium sp.- tot mai prezentă în România, confundată cu îngenuncherea cerealelor păioase pentru că planta formează 2-3 genunchi încercând să emită noi rădăcini și să supraviețuiască. Apare în primăveri răcoroase, dar sunt tulpini care se dezvoltă și la peste 20 grade.

​Patogeni eradicați, care revin
Sunt tot mai multe țări care raportează apariția ruginii negre (liniară) Puccinia graminis. Are ca plantă gazdă dracila, deci combaterea acestei plante în culturi este foarte importantă, dar a fost găsită și pe specii de Festuca și Gracilis în luna august. Puccinia striiformis sau rugina galbenă este prezentă în zonele calde tot mai frecvent, din 2018, și se adaptează.
”Atenție, din cauza creșterii temperaturilor, se produce înlocuirea speciilor de Fusarium graminearum, cu F poe ale cărui micotoxine sunt foarte agresive!”, a spus Otilia Cotuna.
În viitor, noi patogeni urmăriți ,care se adaptează pe alte alte gazdă: Bipolaris sorokiniana (Sacc.) Shoemaker - sin. Helminthosporium sativum), o helmintosporioză care produce pătarea brună a frunzelor și înnegrirea embrionului. Supraviețuiește în reziduuri vegetale, în sol, și mai ales în sămânță, adică infecția are loc în timpul înfloritului, cu pierderi de până la 50%.
Arsura grâului (wheat blast - wb) - și Pyricularia graminis triticiun sunt noi patogeni prezenți în America de sud, Africa de sud, iar unii patologi consideră că ar putea deveni o nouă amenințare la securitatea alimentară deoarece este foarte virulent, atacă tot, în special spicele. În 7 zile de la momentul infecție spicul se usucă rapid, producând pagube foarte mari.
”Se observă adaptarea rapidă a patogenilor, apariția de noi rase mai rezistente și mai virulente în toată lumea. O altă problemă generală este lipsa diagnosticienilor, a specialiștilor care să identifice corect patogenul și tratamentele cele mai potrivite”, a spus la final dr. Otilia Cotuna.
Un alt sfat pe care ea l-a dar fermierilor este ca la amestecurile produselor cu SDHI și azoli (care au risc mai mic de dezvoltare a rezistenței), cele SDHI să fie mai puțin. Alte metode antirezistență recomandate: amestecul este binevenit, dar atenție, substanțe cu mod diferit de acțiune; alternarea substanțelor active de combatere.
 
Roxana Drăghici