Noile Tehnici Genomice (NGT) – un instrument important în trusa amelioratorului

​Alianța Industriei Semințelor din România și Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” au organizat, pe data de 19 iunie, la Iași, evenimentul “O zi din viața unui ameliorator de plante”. 

​Scopul evenimentului a fost acela de a informa jurnaliștii din presa agricolă – scrisă, radio și TV despre metodele de ameliorare a plantelor, beneficiile acestora și piedicile legislative care îngrădesc accesul la Noile Tehnici Genomice (NGT) și, implicit, progresul sectorului agricol european.
„Este un eveniment pe care ni l-am dorit foarte mult și pe care îl organizăm pe un teren neutru, în cadrul unei universități, pentru că dorim să transmitem mesajul că ameliorarea de precizie este la îndemâna oricărei instituții sau firme, fie ea mare sau mică, și nu doar a companiilor multinaționale.
Cu toții lucrăm în slujba fermierilor pentru a avea soiuri și hibrizi mai bine adaptați și producții mai bune în condițiile pedoclimatice actuale schimbătoare de la un an la altul. Ameliorarea clasică nu poate, singură, să țină pasul cu aceste schimbări atât de rapid. Pentru a obține un nou soi prin metode clasice sunt necesari 10 – 16 ani. Avem nevoie de tehnicile de ameliorare de precizie pentru a grăbi procesul”, a afirmat Alina Mihai, director executiv al AISR.
 
Genetică mai productivă, obținută într-un interval de timp mai scurt și cu costuri mult mai mici
Conf. dr. Iulian Gabur, prodecan al Facultății de Agricultură din cadrul USV Iași, a precizat că ameliorarea plantelor a condus la creșterea producției în cazul cerealelor păioase de la câteva tone per hectar la peste 10 t/ha.
„Efectul major s-a văzut când genetica a fost folosită în paralel cu tehnologiile din ferme.
În ultimii 50 de ani în Europa ameliorarea plantelor a dat rezultate și indiferent de tehnica folosită în ferme soiurile mai noi sunt mult mai productive decât cele vechi.
Se tot vorbește de ameliorarea convențională însă ea a apărut în urmă cu 10.000 de ani, când ne-am transformat din culegători în cultivatori. Primul ameliorator a fost acela care a luat semințele de la o specie sălbatică și le-a semănat în grădina sa și a repetat acest proces.
Un moment important în ameliorarea plantelor a fost în anul 1990 când au apărut plantele transgenice – transgeneza oferă posibilitatea geneticienilor de a edita genomul unei plante aducând ADN din exterior. Sunt multe exemple pe care le pot da, de pildă porumbul Bt care are o genă de origine bacteriană ce induce toleranță la atacul insectelor.
Astăzi în SUA 94% din suprafața cultivată cu porumb este porumb transgenic, care are fie toleranță la atacul unor insecte, fie rezistență la glifosat.
Un alt pas importantă în acest domeniu este cel din anul 2012 când cercetătoarele Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna publică articolul privitor la metoda de editare genomică CRISPR-Cas9, care permite modificarea de înaltă precizie a ADN-ului plantelor, fără a aduce material genetic din exterior, ci doar folosindu-l pe cel existent.”, a precizat cercetătorul.
Produsele obținute prin NGT nu ar trebui confundate cu cele obținute prin transgeneză. Statele europene ar trebui să ajungă cât mai curând la un consens cu privire la propunerea legislativă privind plantele NGT astfel încât amelioratorii europeni să pună pe piață soiuri și hibrizi care să răspund cerințelor actuale ale fermierilor.
„Produsele rezultate prin ameliorarea convențională și transgeneză nu vor dispărea din piața mondială. NGT-urile reprezintă un nou instrument în trusa amelioratorului, care poate edita genomul astfel încât plantele să fie mai tolerante în fața dăunătorilor, mai rezistente la efectul erbicidelor dar și mai tolerante la condițiile climatice, la secetă spre exemplu.
Prin ameliorarea de precizie poți, de exemplu, să-i dai plantei capacitatea de a păstra mai bine apa în celulă.”
Alte argumente care vin în favoarea NGT-lor sunt creșterea producției, obținerea mai rapidă de noi soiuri (în 5 ani comparativ cu 13 - 15 ani în cazul ameliorării convenționale) și cu costuri de 6 ori mai mici.

​„Ne propunem să avem un Institut de genomică și biotehnologii”, a declarat conf. dr. Iulian Gabur.
Și ministrul Agriculturii a susținut construirea unui Centru dedicat noilor tehnici genomice.
În opinia cercetătorului, dacă va exista susținere financiară pentru un astfel de proiect, vor exista și specialiști, oameni dornici să se specializeze în acest domeniu, la standarde europene.
 
AISR – implicată în diseminarea informațiilor
Evenimentul organizat de Alianța Industriei Semințelor din România a cuprins și vizita câmpurilor experimentale ale Fermei Didactice și de Cercetare Ezăreni, unde au putut fi observate diferite experimente cu grâu, lupin, fasole și alte specii.
Peste 400 soiuri diferite de grâu au fost cultivate în microploturi, dar și grâu comun, alac și spelta au fost prezentate publicului. Alacul (Triticum monococcum) este o specie de grâu cultivata încă din timpuri preistorice, care are o toleranța la secetă foarte bună, iar aceste caracteristici ar putea fi preluate cu ajutorul NTGs pentru a îmbunătăți genetica de astăzi.
A doua parte a zilei a fost dedicată unei vizite la Institutul de Cercetare pentru Agricultură și Mediu (ICAM), unde au putut fi observați în sere hibrizi de grâu obținuți prin hibridare asistată de markeri moleculari și selecție geonomică, dar și infrastructura de cercetare care cuprinde camere de creștere, fitotron cu camera unde se pot testa plante în condiții climatice extreme (de la -20 grade la + 40 grade); microtomografe pentru analiză sol-plantă; cromatografie lichidă pentru detectarea unor substanțe precum metale grele etc.
Turul organizat pentru jurnaliști s-a încheiat cu vizitarea laboratorului de biotehnologii, unde are loc multiplicarea in-vitro la grâu, lupin, bob, micropropagare și cercetări în vederea stabilirii unui Protocol pentru aplicarea Noilor Tehnici Genomice.
 
Ana Ioniță