O cooperativă nu trebuie să fie mare pentru a fi rentabilă

​Deși Valea Dâmboviței este unul dintre cele mai mari bazine pomicole din țară, cu livezi în general de mici dimensiuni și fără forță financiară, cultivatori care să fie organizați într-o formă asociativă sunt puțini. Tânăra cooperativă ”Grup de producători Parmen”, din Voinești, totalizează șapte hectare și membrii ei au reușit să investească într-un depozit și o plantație intensivă. 

​Viorel Cigaran, liderul Grupului, spune că sunt mai multe cooperative în zonă, dar funcționale numai trei. Grupul de producători Parmen are trei ani de când s-a înființat, plecând de la un grup de familie, pentru că, spune el, ”este vorba de unitate, de încredere și înțelegere între membri”.
În plus nu crede că o fermă de familie, o livadă este nevoie să depășească 5-10 hectare, pentru a asigura traiul familiei și a păstra controlul.
Având o plantație, moștenire de familie, în anul 2010 a transformat o secție industrială a fostului CAP, rămasă goală, într-o mică fabrică de procesare pentru sucuri, la care a adăugat un depozit frigorific, un tractor și o platformă cu cântar.
Acesta a fost primul proiect, investiție pe firma proprie.
Proiect de reconversie nu au reușit, însă ulterior, când s-a mai alăturat o familie, au investit într-o altă plantație superintensivă, astfel că acum jumătate din cele șapte hectare sunt cu pomi din livada veche (Jonathan, Golden, Renet, Crețesc) și jumătate cu soiuri noi de măr, plus păr cca. 7.000 mp și prun aproape un hectar.
Primul gând cu care au înființat cooperativa a fost pentru o investiție într-un depozit cu atmosferă controlată, dar la final componenta pentru Depozite nu a mai primit finanțare și au renunțat la proiect. Așa că acum au doar două celule de frig de75 de tone fiecare. Pentru ei este suficient, dar un depozit nou în care să păstreze fructele o perioadă mai lungă este ceea ce și-ar fi dorit, cu linie de sortare și ambalare.   

​Crește cererea pentru păr și prun, dar nu avem plantații
Dacă în cazul mărului, soiul Jonathan încă se menține în plantații alături de soiurile noi, mai ales dacă se procesează, pentru celelalte două specii, cererea de fructe proaspete este în creștere, crede Viorel Cigaran. Ca mulți alții, a pierdut mulți peri din cauza focului bacterian, dar într-una dintre parcele boala nu a afectat pomii: ”Am moștenit plantațiile de păr, după perioada comunistă le vindeam bine fructele. Dar când a început să intre focul bacterian în livezile din zonă, din trei parcele cu păr, două le-am pierdut. Am aplicat același tratament, aceeași tehnologie în toate cele trei grădini, dar n-am găsit nicio variantă de tratament eficient, să putem să stăpânim extinderea infecțiilor.
Cure era soiul de bază acum 30, 40 de ani, și am rămas cu acest soi. Din pomii vechi, cred că mai avem 8 mari de 10 metri înălțime, greu de cules. Dar am văzut că aici nu au fost afectați, și interesant este că aveam și câțiva gutui printre ei. Atunci am tăiat mărul, am scos tot și am plantat numai păr în această zonă, unde probabil expoziția este mai favorabilă”, explică pomicultorul din Voinești.
Soiurile de prun sunt soiuri noi, de masă, productive, cu fructe mari, gustoase, nu la fel ca soiurile vechi tradiționale de la noi, precum Tuleul sau Gras românesc, mai spune el, dar piața le cere tot mai mult. De altfel, Viorel Cigaran crede și în soiul Jonathan, la care pomicultorii nu vor renunța, iar material săditor este pentru că pepinierele noastre încă produc puieți. 

​2026 va avea recolte mai bune de fructe
După înghețurile de anul trecut, pomicultorii de pe Valea Dâmboviței sunt mult mai optimiști. Umiditatea în sol este bună, au avut parte de zăpadă și temperaturi negative, iar pomii se pare că pornesc cu o rezervă mai mare, pentru că anul trecut nu au avut fructe. Pe de altă parte vremea din timpul verii poate veni cu surprize, mai frecvente ca în alți ani, povestește liderul cooperativei din Voinești:
”Înainte de anii '90, nu aveai voie să înființezi o plantație în zona unde, doi ani din zece putea să cadă grindină. Valea Dâmboviței nu avea probleme. Acum raportul este aproape invers. De aceea, județul nostru și județul Argeș erau, încă din 2019, într-un studiu de fezabilitate pentru stația Antigrindină.
Pe program trebuia să intre și în zonele pomicole, cu 8 stații antigrindină la noi și 8 stații la Argeș. S-a amânat până când s-a anulat”. Anul trecut procentul de pierderi, din cauza înghețului, a fost de 70% la măr, păr și prun, dar la prun nu la toate soiurile (doar la Anna Spath a avut 100% pierdere).
Începutul acestui sezon este promițător din punct de vedere al producției, pentru că majoritatea speciilor pe Valea Dâmboviței n-au legat la capacitatea normală, s-a creat o rezervă și anul ăsta va fi o diferențiere mai bună”, crede producătorul Viorel Cigaran.
 
Cooperativa ”Grup de producători Parmen” din Voinești nu este mare, nici ca număr de hectare nici ca număr de membri, dar seriozitatea și angajamentul lor i-a făcut să continue și să-și dezvolte afacerea. Sunt deschiși să primească noi colegi, care să adere la activitatea lor și să crească volumul de vânzări împreună, dar Viorel Cigaran nu vede prea mulți doritori. Momentan mare parte din producția lor este vândută prin intermediul unei cunoscute platforme online.
 
Roxana Drăghici