O legislație mai clară și susținere financiară consistentă pentru perioada 2028–2034

​Pe 20 mai Forumul APPR a organizat la București Congresului European al Porumbului, unde s-au reunit reprezentanții agricultorilor din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), al cărei membru este și APPR. Evenimentul a marcat și celebrarea a 40 de ani de existență CEPM, iar prezența delegațiilor în România a fost un mesaj puternic de recunoaștere pentru fermierii români și rolul lor în agricultura europeană.

Dezbaterea de anul acesta a vizat în primul rând Politicile Agricole Comune (PAC) și bugetul comunitar viitor. Reprezentanții agricultorilor au pus din nou problema reducerii birocrației atunci când este vorba de accesarea subvențiilor, precum și crearea unui fond de rezervă pentru cazuri de dezastre naturale, fermierii români fiind foarte interesați de rezolvarea acestor situații. Cât privește viitorul buget comunitar, ei susțin păstrarea regulilor de alocare a fondurilor pentru agricultură, dar cred că acestea vor fi grevate de cheltuielile militare promovate la nivelul Uniunii Europene.
 
Delegațiile organizațiilor membre ale CEPM au făcut și un bilanț al ultimului an agricol, care a adus noi provocări sectorului. În cadrul întâlnirii anuale a organizației s-au analizat cele mai recente propuneri legislative pentru perioada imediat următoare, precum și pentru 2028 – 2034, transmit reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, organizatorul congresului de la București.
Pachetul de simplificare al PAC propune schimbări semnificative începând chiar cu acest an, cele mai importante vizând reducerea birocrației (prin sisteme de plăți directe mai simple, mai puține verificări ale producătorilor etc.), relaxarea standardelor ecologice și crearea unui fond de rezervă permanent pentru sprijin rapid în caz de dezastre naturale, precum seceta sau inundațiile.
Potrivit fermierilor, Comisia ar dori ca aceste modificări să fie aprobate în procedură rapidă de colegiuitori (Consiliul și Parlamentul European), înainte ca alegerile din diferite state membre și negocierile bugetare să reconfigureze contextul politic european.
„În ultimii 20 de ani, radarul de sustenabilitate și suveranitate al Farm Europe arată că producția a stagnat din cauza reorganizărilor din cadrul UE, rezultat al unei abordări de reducere a cheltuielilor pentru PAC, care a accelerat restructurarea odată cu schimbările demografice. Deja lipsesc 85 de miliarde de euro până în 2027 pentru a menține pârghia economică a PAC, echivalentul a doi ani de plăți directe.
Cum intenționează UE să compenseze pierderea fondurilor UE pentru fermieri, știind că plățile directe reprezintă, în medie, 70% din venitul fermierilor?”, a arătat invitatul special la congres Luc Vernet, secretar general al think-tank-ului european Farm Europe, la care FAPPR a aderat de curând.
„Într-un moment în care concetățenii noștri așteaptă soluții care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor europene, Comisia trebuie să înțeleagă că este vital să pună punct abordării conform căreia PAC poate achita nota de plată a altor sectoare, rețetă sigură pentru a înscrie agricultura din UE pe traiectoria descreșterii economice exact atunci când avem mai mult ca oricând nevoie să producem și să ne reducem dependența de alte regiuni ale lumii”, a spus și Frank Laborde, fermier francez și președinte al CEPM.
Aceeași ideea a fost punctată și de Costin Telehuz, fermier și fost secretar de stat în MADR care a spus că ”2025 este probabil anul cu cea mai mica suprafață de porumb, cel puțin din ultimii 10 ani, și e posibil să mai scadă. Cererea este stabilă, dar anul trecut ne-am confruntat și cu probleme de calitate. Legat de PAC, cred că este mai realist să ne așteptăm la o scădere a bugetului și este bine că am început discuțiile acum ca să știm exact pe ce vom cheltui fiecare euro. Bugetul are foarte multe necunoscute, iar România se confruntă și cu decapitalizarea, și alte problemele financiare mari. Avem nevoie urgent de un mecanism de management al riscului, care să înceapă cu cultura mare (urmată de celelalte sectoare importante precum zootehnia sau horticultura) altfel România nu va reuși să mai treacă prin astfel de sincope”.
Silviu Mihaiu, vicepreședintele CEPM, a adăugat: ”pentru organizația europeană este extrem de importantă o abordare unitară și ambițioasă a gestionării riscurilor cu care se confruntă producția agricolă.
Irigațiile sunt parte integrantă a managementului riscurilor și dorim să jucăm un rol activ noi, ca reprezentanți ai CEPM, dar și Forumului APPR, în dialogul cu autoritățile europene și naționale asupra dosarului utilizării durabile a apei” .
Theodor Ichim, în calitate de președinte FAPPR, a ținut să atragă atenția că organizația pe care o conduce se opune cu vehemență abordării curente a Bruxelles-ului de a trece la un fond unic multisectorial în următoarea perioadă de programare, cu plăți condiționate de îndeplinirea unor obiective si care ar putea însemna o diluare a bugetului agricol și o predictibilitate redusă pentru fermieri, pentru a-și planifica investițiile.
Totodată, agricultura s-ar putea confrunta cu o creștere a birocrației și a complexității dacă s-ar trece la un fond multisectorial, ceea ce este exact opusul a ceea ce promite Comisia și solicită de ani întregi fermierii.
„Nu în ultimul rând, consecința cea mai gravă ar putea fi chiar erodarea capacității blocului comunitar de a produce, de a furniza bunurile publice esențiale pe care le așteaptă societatea: securitatea alimentară și contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice, la decarbonarea economiei UE!
Agricultorii membri ai CEPM și FAPPR doresc un cadru care să le permită să-și îndeplinească rolul și solicită în primul rând ca agricultura europeană să fie protejată. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, de la digitalizare la biotehnologie”, a mai precizat președintele FAPPR.
A doua zi, delegațiile din Franța, Spania, Italia, Bulgaria și Polonia au făcut o vizită în ferma lui Nicolae Sitaru, pentru un schimb de experiență.
 
Roxana Drăghici