O privire retrospectivă asupra unui an atipic pentru sorg

​Anul 2024 a marcat o etapă remarcabilă pentru cultura sorgului în Europa, înregistrând o expansiune fără precedent a suprafețelor destinate producției de semințe. Cu toate acestea, condițiile climatice neobișnuit de umede de la sfârșitul sezonului au afectat calitatea recoltei, evidențiind provocările persistente ale acestei culturi.

​Creștere record a suprafețelor cultivate
În 2024, suprafața totală destinată multiplicării semințelor de sorg în Europa a atins un nivel record de 2.600 de hectare, reprezentând o creștere de 34% față de anul precedent. Franța a înregistrat cea mai mare extindere, cu 1.600 de hectare cultivate, în creștere cu 46%, consolidându-și poziția de lider în producția de semințe de sorg. Ungaria a urmat cu 1.500 de hectare (+18%), iar Spania a înregistrat o creștere de 48%, ajungând la aproape 400 de hectare. Italia a contribuit cu 105 hectare (+69%), în timp ce Slovacia, Cehia, Austria și România au însumat împreună 55 de hectare. Aceste cifre reflectă un interes crescut pentru sorg ca alternativă viabilă în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de diversificare a culturilor.
 
Factori determinanți ai expansiunii
Creșterea suprafețelor cultivate cu sorg a fost impulsionată de mai mulți factori. În primul rând, necesitatea reconstituirii stocurilor de semințe, după perioade de cerere intensă, a determinat o extindere a producției. În al doilea rând, condițiile climatice nefavorabile din toamna anului 2023 au limitat însămânțarea culturilor de toamnă, orientând fermierii către culturile de primăvară, precum sorgul. Totodată, sorgul este recunoscut pentru rezistența sa la secetă și eficiența în utilizarea resurselor, fiind o opțiune atractivă în zonele afectate de schimbările climatice.
În ciuda extinderii suprafețelor cultivate, calitatea semințelor recoltate în 2024 a fost afectată de condițiile climatice umede din finalul sezonului. Rata medie de germinare a scăzut la aproximativ 65%, sub nivelul optim pentru o producție de semințe de calitate. Umiditatea excesivă a compromis capacitatea germinativă a semințelor, evidențiind vulnerabilitatea sorgului la condițiile meteorologice nefavorabile în etapele finale ale dezvoltării.
 
Adaptarea la schimbările climatice
Sorgul a câștigat teren în Europa ca o cultură adaptată la condiții de secetă și temperaturi ridicate. În Ungaria, de exemplu, suprafața cultivată cu sorg-boabe a crescut de la 5.000 de hectare în 2015 la 45.000 de hectare în 2024, datorită adaptabilității sale la condițiile climatice dificile. Fermierii maghiari au recunoscut sorgul ca o alternativă viabilă la porumb, mai ales în contextul secetelor frecvente și al scăderii precipitațiilor.
În România, sorgul a fost testat ca o soluție pentru adaptarea la schimbările climatice. O fermă din Ialomița a experimentat cultivarea sorgului, constatând că, deși tranziția nu a fost costisitoare, au apărut provocări neașteptate, cum ar fi atacurile păsărilor în căutare de hrană într-un mediu afectat de secetă. Cu toate acestea, fermierii români consideră sorgul o opțiune promițătoare pentru viitor.
 
Anul 2024 a evidențiat atât potențialul, cât și provocările asociate cu cultivarea sorgului în Europa. Extinderea suprafețelor cultivate reflectă un interes crescut pentru această cultură, în special în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de diversificare agricolă. Cu toate acestea, condițiile climatice instabile pot afecta calitatea semințelor, subliniind importanța investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru obținerea unor hibrizi mai rezistenți și adaptabili.
Pe măsură ce fermierii europeni caută soluții durabile și rezistente la schimbările climatice, sorgul se conturează ca o cultură de viitor, oferind oportunități semnificative pentru agricultură și securitatea alimentară.