„O zi din viața unui ameliorator de plante” – o inițiativă a AISR

​În data de 25 iunie Alianța Industriei Semințelor din România (A.I.S.R) a organizat cea de-a doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”. Scopul manifestării este acela de a crește conștientizarea importanței cercetării și inovației în ameliorarea plantelor.

​Ediția din acest an a fost găzduită de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (S.C.D.A.) Lovrin, județul Timiș, condusă de conf. dr. Nicolae Marinel Horablaga, vizita desfășurându-se în câmpurile experimentale și laboratoarele dotate cu aparatură modernă ale instituției.
Alături de reprezentanții mass-media, la eveniment au participat fermieri, cadre universitare, cercetători și reprezentanți ai industriei semințelor.
 
O stațiune care face performanță
Cu sediul într-un monument istoric cu o vechime de 200 de ani, SCDA Lovrin are două direcții de cercetare: fundamentală și ameliorare, respectiv dezvoltare tehnologică.
Instituția dispune de o suprafață de 2.200 de hectare, folosită în scopul cercetării dar și a multiplicării propriilor creații. Soiurile lansate în ultimii ani sunt: Teodora – creația prof.univ. emerit dr. honoris causa Valeriu Tabără, Biharia și Dacic (grâu de toamnă), Ovidiu (ovăz de primăvară), Oana (hibrid de porumb), Lovrin 21 (raigras peren), Lovrin 25 (ghizdei), Theodor (golomăț). Cel din urmă soi este creația directorului SCDVA Lovrin, conf. dr. Nicolae Marinel Horablaga, numele fiind dat după cel al fiului său.
Având în organigramă 186 de posturi, o bună parte din acestea vacante (respectiv 66) și cu o finanțare redusă, instituția a reușit să facă performanță în zona ameliorării plantelor, să doteze laboratoarele cu aparatură modernă și parcul tehnic cu echipamente și utilaje de ultimă generație. Nevoia de finanțare rămâne mare și în contextul în care noile tehnici de editare a genomului iau avânt în lume deoarece au potențialul de a revoluționa agricultura iar proiectele de cercetare în acest domeniu trebuie demarate și de institutele de profil de la noi din țară.
Vizita în câmpurile experimentale ale SCDA Lovrin a permis participanților să observe munca colosală pe care cercetătorii o depun pentru a crea un soi care să răspundă nevoilor fermierilor.
S-a făcut turul câmpului ocupat de culturi comparative de grâu, ovăz și triticale în care se testează noile linii – viitoare soiuri din punct de vedere al capacității de producție, al calității și rezistenței la factorii biotici și abiotici.
Cercetătorii fac observații privind rezistența la iernare, secetă și atacul de boli și dăunători pe tot parcursul perioadei de vegetație a plantelor. Chiar în dimineața evenimentului, amelioratorii stațiunii au fost în câmpul de selecție pentru a face recoltarea elitelor.
Cu ajutorul tehnologiilor convenționale de ameliorare sunt necesari 12 ani pentru a obține un soi nou de grâu. Prin ameliorarea de precizie, folosind noile tehnici genomice (NGT), sunt necesari doar 3 ani.
„Nu este simplă viața unui ameliorator. Ameliorarea clasică a unui soi durează peste 12 ani. Este foarte important când alegem obiectivele în activitatea de ameliorare, iar acestea nu trebuie să fie pentru mâine, ci să fie de actualitate peste 10 – 20 de ani.
De când a fost înființat Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) în anul 1927 un obiectiv la cultura de grâu a fost acela de a crea soiuri calitative. Astăzi, pe lângă obiectivele clasice privitoare la productivitate și calitate, va trebui să creăm soiuri cu plasticitate ecologică ridicată și care folosesc eficient resursa de apă.
De la 1 septembrie 2024 până la 31 mai 2025 precipitațiile căzute au adus un aport mai mare cu 44 l/mp decât media multianuală. Cu toate acestea, între 1 martie și 31 mai s-a atins limita pragului de ofilire la porumb. Pentru reținerea mai bună a apei provenită din precipitații o măsură benefică ar fi creșterea conținutului de humus din sol, însă aceasta nu se face de azi pe mâine, ci implică o strategie.
În activitatea de ameliorare la cultura de triticale, unul dintre obiective este acela de a crea soiuri cu talie mare pentru a produce mai multă biomasă. Avem o cerere de  colaborare de la o firmă din Italia care face amestecuri pentru a produce biomasă pentru fermele zootehnice”, a afirmat directorul instituției. 

​Noile tehnici de ameliorare – un instrument util pentru progresul agriculturii
Andrei Măruțescu, președintele A.I.S.R., a făcut o radiografie a stadiului dosarului legislativ actual privind Noile Tehnici de Ameliorare sau Noile Tehnici Genomice (NGT), subliniind importanța procesului de reglementare, în contextul în care Uniunea Europeană lucrează la un cadru legislativ pentru utilizarea biotehnologiilor moderne în agricultură.
„Nevoia de inovație în agricultura europeană este stringentă iar fără reglementare fermierii europeni nu vor putea beneficia în viitor de ultimele descoperiri științifice în ameliorarea de precizie și genetică. Noile Tehnici Genomice înseamnă inovații care pot duce la soiuri mai rezistente și mai productive.
O legislație predictibilă și modernă va încuraja investițiile în cercetare și va sprijini creșterea competitivității fermierilor pe piața europeană și globală, cât și menținerea cercetării agricole la cele mai înalte standarde”.
„Sperăm ca sub președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene, dosarul privind NGT-le să se închidă. Avem nevoie de această legislație, avem nevoie să dezvoltăm astfel de produse obținute cu ajutorul noilor tehnici genomice aici în România, în Europa. Nu avem nevoie să fim importatori ai acestei tehnologii”, a mai adăugat președintele alianței.
În completare, conf dr. Iulian Gabur, prodecan al Facultății de Agricultură din cadrul USV Iași, a afirmat că în România sunt „0” proiecte de cercetare pe NGT.
„Poate ar trebui să fie un semn pentru noi toți, pentru cei din sistemul de cercetare românesc, și cred că ar trebui să justificăm necesitatea finanțării cercetărilor pe această direcție. Altfel, așa cum s-a spus, o să devenim importatori de tehnologii.
Consider că noua legislație privind NGT-le ne va pune într-o situație nouă, ea poate fi benefică pentru noi, dar trebuie să intervenim. Și aici, cu ajutorul Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu ajutorul sistemului de cercetare românesc, ar trebui să facem pașii necesari să avem cercetare aplicată, utilizând noile tehnici genomice, pentru că știm deja că au un potențial fantastic.”

Semințele necertificate – risc agricol și economic
În cadrul unei prezentări dedicate riscurilor asociate utilizării semințelor necertificate, Alina Mihai, director executiv A.I.S.R., a atras atenția asupra importanței utilizării semințelor certificate și a riscurilor și consecințelor utilizării de către fermieri a semințelor din hambar: scăderea randamentului, pierderi financiare, calitate neuniformă a culturii și lipsa trasabilității.
„Fermierii care folosesc sămânță necertificată se expun unor riscuri pe care, uneori, nici nu le conștientizează complet.
Este esențial ca alegerile care țin de semințe și agricultură în general să fie făcute informat și responsabil.”
În opinia sa, totul începe de la semințe și de aceea este important ca acestea să fie certificate – o garanție a faptului că ele poartă potențialul genetic care determină calitatea, cantitatea recoltei și rezistența sau toleranța culturii la agenți patogeni sau dăunători.
Conform datelor prezentate, semințele certificate contribuie în proporție de peste 45% la realizarea unei culturi bine răsărite. Utilizarea semințelor necertificate duce la randament scăzut și pierderi economice.
„O sămânță certificată are o capacitate de germinare de 90 – 95%, comparativ cu cea a unei semințe necertificate, care poate avea maximum 75%.
De asemenea, există un risc crescut de neuniformitate a plantelor, ceea ce afectează recolta și randamentele, ce pot fi cu 20% până la 45% mai mici.
Pe de altă parte, utilizarea semințelor certificate duce la o creștere anuală a randamentului de 1,16%, conform datelor studiate în ultimii 20 de ani de către Organizația Europeană a Semințelor - Euroseeds, din care face parte și AISR. Cifrele sunt reale și ar trebui să dea de gândit tuturor celor care spun că ar putea să folosească sămânță necertificată.
Mai există riscuri asupra securității alimentare, pentru că în cazuri extreme sămânța necertificată poate compromite întreaga producție la nivel de regiune. Lipsa trasabilității înseamnă imposibilitatea de a gestiona crize sanitare sau comerciale. Pe de altă parte, semințele certificate au asigurat în ultimii 20 de ani 114 milioane coșuri de mâncare suplimentar, adică asigurăm hrană mai multor oameni la nivel global.
Un alt risc al utilizării semințelor necertificate este acela că pot fi purtătoare de anumite boli și lipsa controlului fitosanitar favorizează răspândirea agenților patogeni.
Potrivit FAO, 40% din pierderi sunt cauzate de boli și dăunători”, a precizat Alina Mihai.
Alte dezavantaje amintite, ca urmare a folosirii de semințe necertificate, au fost: impuritate genetică; lipsa de omogenitate, costuri ridicate cu pesticidele etc.
„Folosirea de sămânță necertificată înseamnă, de fapt, înfrânarea științei. Cercetarea agricolă în domeniul geneticii necesită investiții mari pentru a crea soiuri rezistente la boli, secetă sau dăunători. 20% din cifra de afacere a companiilor este reinvestită în cercetare iar în Europa acestea au peste 750 de stațiuni de cercetare.
Așadar, investiți în sămânță și investiți în cercetare”, a susținut Alina Mihai, directorul executiv al alianței.
AISR își reafirmă angajamentul de a susține agricultura bazată pe știință, inovație și responsabilitate și va continua să organizeze evenimente de acest tip, menite să conecteze fermierii și opinia publică la pulsul cercetării și al industriei semințelor.
 
Ana Ioniță