Opinii APPR cu privire la tratamentele seminţelor în primăvara anului 2019

ARNAUD PERREIN, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

Din 1 decembrie 2013, utilizarea produselor de protecţia plantelor pe bază de substanţe active imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam în tratarea seminţelor anumitor culturi, printre care porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, a fost suspendată prin Regulamentul European 485/2013. Regulamentul a prevăzut şi o revizuire a informaţiilor ştiinţifice la 2 ani după implementare. Această revizuire s-a finalizat în noiembrie 2017

În acelaşi timp, sunt în curs de derulare procese juridice care contestă legalitatea restricţiilor existente şi, indirect, a bazei legale pentru noile propuneri şi ne aşteptăm ca următorul pas al procedurii să fie luarea unei decizii de către Curtea Europeană de Justiţie. Restricţiile deja existente au provocat costuri adiţionale considerabile fermierilor europeni şi au avut implicaţii de mediu semnificative. Spre exemplu, costurile calculate pentru industria de rapiţă din Europa, ca urmare a restricţiilor actuale, se ridică la 900 milioane de euro pe an. Mutarea producţiei de rapiţă în afară Uniunii Europene este estimată a cauza emisii de dioxid de carbon de 80,2 milioane de tone şi rezultă într-un consum adiţional de apă de 1,3 miliarde m3.
 
În absenţa tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide, accentul se mută categoric pe tratamentele în vegetaţie. În ce direcţie dorim să ducem dezoltarea sustenabilă a agriculturii europene? Este durabilă abordarea UE privind aceste substanţe utilizate ca tratament la sămânţa? Franţa este statul membru care a iniţiat şi promovat activ interzicerea utilizării în Uniunea Europeană a insecticidelor aşa-numite neonicotinoide. Este acesta drumul pe care ni-l dorim? În 2013, utilizările clothianidinei, tiametoxamului şi imidaclopridului au  fost restricţionate de către Comisie. La data de 21 mai a.c., Comisia Europeană a publicat Regulamentele privind interzicerea totală a utilizării celor trei insecticide, statele membre fiind obligate să retragă autorizaţiile până cel târziu la 19 septembrie 2018, perioada de graţie pentru utilizarea produselor fitosanitare ce conţîn cele trei substanţe active expirând la dată de 19 decembrie 2018. Piaţa franceză suferă deja mutăţii profunde, accentul mutându-se pe insecticidele de contact, aplicate în vegetaţie. Deja în toamna lui 2017, volumul tratamentelor la rapiţă a crescut cu 20%, capitalizând pe seama piretroizilor. În 2018 continuă această evoluţie.

Fermierii şi cercetătorii din sectorul agricol din România sunt îngrijoraţi de aceleaşi consecinţe şi de un impact şi mai devastator, în special la culturile de primăvară. În urmă cu un an, condiţiile meteorologice din Franţa (temperaturi ridicate, precipitaţii reduse) au favorizat dezvoltarea puricilor pe seminţele de cereale de toamnă până la mijlocul lunii noiembrie. Riscul a fost mare, mai ales pentru orz şi culturile de cereale timpurii. Per total, piaţa de insecticide de toamnă a crescut în această ţară europeană care a interzis tratamentul seminţelor cu 20%, depăşind 1,08 milioane ha, dintre care cea mai mare pondere au o piretroizii. Produsele pe bază de lambdacihalotrin, de cipermetrin şi esfenvalerat rămân cele mai utilizate, primul dintre cele trei reprezentând 1/3 din totalul suprafeţei. Ne dorim să repetăm aceleaşi situaţii disperate pentru fermierii din România? Produsul-fanion comercializat în Franţa este Karate-Zeon. Produsele pe bază de cipermetrin sunt utilizate în proporţie de 30% pentru tratamentele aplicate la grâu, corespunzător unei suprafeţe de 230.000 ha, nivel stabil faţă de anul precedent. Mandarin-Pro (pe baza substanţei active esfenvalerat) a depăşit în toamna 2017 mai mult de 20% din suprafaţa tratată. Începând cu 2018, odată cu interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide la cereale, s-a lansat o ofertă exclusivă cu produsele din gama Decis, produse cunoscute fermierilor europeni. Cultura de rapiţă a fost atacată devreme în toamna anului 2017, începând cu mijlocul lunii septembrie, mai întâi de purici, apoi de viespea rapiţei, astfel încât peste 80% din suprafaţă a avut nevoie de tratamente cu insecticid, în general de două aplicări (ceea ce a reprezentat o creştere de 20% în termeni de hectare tratate). Şi totuşi, la ieşirea din iarnă cultura era puternic afectată de larve de viespe. Specialiştii atenţionează că această situaţie este generată de diminuarea soluţiilor de control al dăunătorilor: produsele pe bază de piretroizi (simpli sau în asociere) au rămas aproape singure (ocupând 90% din piaţă), dar au crescut şi aplicările de organo-phosphorice şi neonicotinoide foliare (tiacloprid, acetamiprid). Pentru a evita riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă a dăunătorilor, în 2018 s-a constatat un progres în utilizarea asocierilor de piretroizi cu alte substanţe precum clorpirifos-metil. Primăvara a pus mai puţine probleme fermierilor francezi legat de atacul dăunătorilor, dar perioada de maximă presiune este în campania de toamnă, când tratamentul cu insecticid al seminţelor va fi înlocuit de aplicările de insecticide foliare. Aceeaşi maximă presiune va afecta fermierii din România atât primăvara, cât şi toamna. În concluzie, statistica ultimilor doi ani din Franţa confirmă că interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la seminţe are ca efect creşterea numărului de tratamente corective, în vegetaţie, cu alte tipuri de insecticide, iar soluţiile de combatere a dăunătorilor cu care se confruntă agricultorii sunt din ce în ce mai restrânse. În acelaşi timp, în aceeaşi ţară, Franţa, reprezentanţii organizaţiilor de apicultori au transmis, într-un comunicat oficial, în octombrie 2018, că nivelul mortalităţii la albine este similar cu cel din momentul interzicerii neonicotinoidelor, acum 5 ani!