Uniunea Europeană continuă să fie incoerentă vizavi de subiectul legat de biotehnologii. Această temă este abordată doar în subsidiar, însă ea continuă să fie extrem de importantă și de prezentă pe buzele agricultorilor. Comisia Europeană nu a depus suficient efort în direcția apariției unei reglementări europene, cu privire la acest subiect fierbinte, creând astfel „prăpăstii” între producătorii din Europa și producători din alte regiuni ale lumii.
Dr. ing. Cătalin ROȘCULETE, director general Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal
Multe state europene au activat clauza de salvgardare, interzicând astfel cultivarea plantelor modificate genetic.
Argumentele avansate de aceste state, pentru justificările interzicerii porumbului modificat genetic Bt, au fost totdeauna combătute de opiniile emise de EFSA. În același timp, Consiliul de Ministri nu a găsit niciodată o majoritate, astfel încât să caseze această decizie luată la nivel național de anumite state membre. Europa se izolează din cauza unei decizii politice, fără să țină seama de opiniile științifice exprimate de cei în măsură.
Totodată, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi modificate genetic, continuă să fie permise. În acest context, producătorii europeni sunt privați de instrumentele inovatoare care să le permită protejarea culturilor de atacul dăunătorilor, să le permită obținerea de producții superioare calitativ și ameliorarea continuă a practicilor de cultură, înainte de a limita impactul lor asupra mediului.
O dată cu emiterea autorizațiilor asincrone, Europa oferă avantaje extraordinare de competitivitate porumbului din SUA, Argentina, Brazilia etc., oferind sectorului de creșterea animalelor furaje provenite din organisme modificate genetic. Pe termen mediu și lung, această distorsionare a competiției va avea repercusiuni asupra întregii filiere agricole și agroalimentare europene.
Cum vă imaginați că țările care exportă astăzi în Europa soia și porumb nu fac nici un efort în direcția modificării strategiilor lor comerciale, nu fac eforturi pentru transformarea acestor producții și reanalizarea comerțului cu produse transformate (pasăre, porc). Dacă există piață, și aceasta este și sigură, atunci este bine să stimulăm decidenții politici să acționeze în direcția actuală, în care producătorilor agricoli europeni li se ia dreptul de a decide asupra tehnologiilor, însă europenilor li se impune să consume produse provenite din organisme modificate genetic. Aceasta este filozofia americană, care nu poate fi acuzată de lipsă de pragmatism!
Nu îmi amintesc ca ONG-urile ecologiste să fie atât de pornite în SUA, Brazilia, Argentina, China, Ucraina sau India referitor la plantele modificate genetic. Ele sunt extrem de active doar în statele din spațiul comunitar.
Există o întrebare, la care nu am primit răspuns de foarte mult timp, și anume: de ce ONG-urile ecologiste de la noi, după interzicerea cultivării soiei modificate genetic, nu au rămas în continuare virulente și în direcția importurilor de soia sau derivate ale acesteia provenite din plante modificate genetic?
UE nu poate rămane „în gară” și să se uite cum „trenurile” cu progres tehnic și agronomic trec pe lângă ea. Pe o piață globalizată, această așteptare nu duce decât la erodarea competitivității filierelor europene. Fără un semnal politic puternic, cercetarea europeană va continua să rămână în pană și tot mai săracă!
Numeroase companii europene deplâng eforturile realizate în direcția cercetării, deplâng faptul că nu se pot bucura de aceleași facilități ca și companiile de pe alte continente.
Producătorii agricoli europeni au nevoie de aceste noi descoperiri tehnologice pentru a rămâne competitivi, mai ales în situația în care autoritățile sanitare europene au dat undă verde acestor culturi.
Agricultorii sunt capabili să gestioneze coexistența acestor plante în cadrul filierelor și să evite distorsiunile de concurență ce pot apărea în diferitele bazine de producție europeană.
România, prin intermediul FNPAR, face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa, permițându-mi astfel să dețin câteva date legate de cultura porumbului la nivel european, pe care doresc să vi le ofer și dumneavoastră, cititorilor.
Trebuie să ne gândim însă la un singur lucru: scoaterea soiei modificate genetic din cultură a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe întreaga filieră în România! Dacă „agenții verzi” sunt dispusi să platească în fiecare an această sumă numai pentru cultura soiei, eu promit că voi face toate eforturile să devin cel mai mare ecologist, în caz contrar, o urmă de bun-simt și responsabilitate sunt binevenite!
Suprafață porumb boabe
Germania Austria Belgia
Danemarca Spania Franța Grecia Italia Olanda Portugalia Marea Britanie Ungaria Polonia Cehia Slovacia Slovenia Bulgaria România Altele
(1.000 ha) 2007 385 195 60 0 365 1.485 200 1.050 19 105 0 1.080 260 95 160 40 215 2.525 11 2008 520 215 60 5 360 1.700 240 1.090 20 100 0 1.190 320 110 165 45 340 2.465 35 8.980 TOTAL UE-27 8.250 2009 490 200 60 5 335 1.670 190 1.015 20 100 0 1.150 260 100 165 45 330 2.340 25 8.505 Var. % 09/08 – 5% – 7% = = – 7% – 2% – 20% – 7% = = = – 4% – 19% – 10% = = – 3% – 5%
– 5% Suprafață porumb furaj (1.000 ha) 2007 1475 80 160 145 90 1.365 5 275 215 50 145 140 370 180 80 45 10 45 95 4.970 2008 1565 80 175 150 75 1.410 5 225 210 50 145 90 410 180 80 25 10 25 105 5.015 2009 1.600 80 175 150 75 1.410 5 225 210 50 145 80 410 170 80 25 10 25 115 5.040 Var.% 09/08
+ 2% = = = = = = = = = = – 10% = -5 % = = = =
Producția de porumb în UE-27 (1.000 t)
Țara
Germania Austria Belgia Spania Franța Grecia Italia Olanda Portugalia Ungaria Polonia Cehia Slovacia Slovenia Bulgaria România TOTAL UE-27
2007 2008 2009
3485 1.755 780 2.460 14.100 2.390 9.800 230 595 4.315 1.730 630 690 310 430 3.790 48.650 4.920 2.270 700 3.510 15.810 2050 10.330 230 615 8.955 1.840 790 1.010 295 1.290 7.150 61.975 4655 2.000 730 3015 15.510 1.520 9.135 235 605 6.830 1.560 720 975 310 1.220 6.320 55.510
Țara Germania Austria Spania Franța
Italia Ungaria Polonia
Cehia Slovacia Bulgaria România
Nr. crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
10.
Țara
SUA
Argentina Brazilia Canada India China Paraguay Africa de Sud Uruguay Filipine
2007 1.860 275 220 145 455 2.850 205 1.325 234 155 145 1.220 630 275 240 85 225 2..570 101
57,7 19,1 15,0 7,0 6,19 3,85 2,59 1,85 0,5 0,3
2008 2.085 295 235 155 435 3.110 245 1.315 230 150 145 1.280 730 290 245 70 350 2.490 150
2009 2090 280 235 155 410 3.080 195 1240 235 150 145 1.230 670 270 245 70 340 2.365 145
Var.% 09/08 ~= – 5% = = -5,9% – 1% – 20% – 6% + 2% = = – 4% – 9% -8,5% = = – 3% – 5% 2007 2008 2009 2.755 5.100 500 46.895 3.330 22.850 2.480 1.220 3.160 1.030 11.570 3.090 5.500 710 55.800 4.840 26.220 1.910 1.140 3.510 1.800 19.000 3.245 6.745 700 64.390 5.800 30.800 2.300 1.260 4.500 1.800 19.000 101.080 123.750 140.659
Din analiza acestor date rezultă că România cultivă cu porumb a doua suprafață ca mărime din UE-27, iar ca producție suntem pe locul al 4-lea, ceea ce ne trimite cu gândul la utilizarea tehnologiilor înalte care să ne permită să exploatăm la maximum potențialul agricol pe care îl avem.
TOTAL UE-27
În anul 2007, suprafețele de teren cultivate cu plante modificate genetic au depășit 114 milioane de hectare, conform datelor ISAAA, 90% din această suprafață găsindu-se în America de Nord și America Latină. În țările membre ale UE, în absența „penuriei de alimente”, cetățenii europeni, obișnuiți fiind cu abundența de produse alimentare, au făcut din OMG un subiect artificial, cu tentă pasională.
Două tipuri de modificări genetice principale au fost utilizate, și anume: toleranța la insecte a plantelor de cultură (69%), rezistența la erbicide (18%) sau cele două combinate (13%).
Din punct de vedere științific și tehnic, argumentele asociațiilor „anti-OMG” sunt lipsite de rigoare și sunt pline de diletantism, nu există în prezent nici un motiv pentru a scoate din cultură toate plantele modificate genetic, cum nu există nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, fără însă a analiza fiecare caz în parte.
Plantele transgenice soia, porumb, bumbac, rapiță, dovleac, papaya, lucernă soia, porumb, bumbac soia, bumbac, porumb (ian. 2008) rapiță, porumb, soia bumbac bumbac, tomate, plop, papaya, ardei soia porumb, bumbac, soia soia porumb
Total porumb (1.000 ha)
13.215 14.005 13.545 – 3%
Suprafața (mil. ha)
Suprafața de porumb boabe și furaj în Uniunea Europeană
Producția de porumb în UE-27 (1.000 t)
