Din punct de vedere botanic, ovăzul cu bob golaș este clasificat ca Avena nuda, fiind, alături de Avena sativa, byzantina și Avena strigosa, una dintre speciile cultivate ale genului. Avena nuda cuprinde două varietăți, și anume; varietatea inermis, cu boabe albe, nearistată, și varietatea chinenses, cu boabe albe, aristată.
Paleile care acoperă bobul de ovăz comun au o valoare energetică scăzută, dar ovăzul golaș liber de palei este mult mai valoros.
Această cereală prezintă o valoare nutritivă ridicată, utilizată în special în consumul uman și animal, oferind o serie de facilități în procesele industriale, creând piețe specializate pentru desfacere.
Astfel, amidonul obținut din ovăzul cu bob golaș se utilizează ca adeziv, hârtie fotografică și în cosmetică; cleiul de ovăz se utilizează ca agent de colorare alimentar și ca gelatină vegetală; făina obținută din ovăzul cu bob golaș se utilizează ca antioxidant natural în pâine și biscuiți, prelungind valabilitatea acestora; malțul prăjit se utilizează, împreună cu aroma de nuci, la prepararea cornurilor, batoanelor și a pâinilor speciale; proteina se folosește ca hrană specială (după indicațiile medicale); uleiul obținut prin presare se folosește în activitatea culinară și în industria cosmetică; ovăzul cu bob golaș conține fracțiuni glicolipidice de tipul lecitinei din soia. (Givens și Brunnen, 1987) Pentru hrană, în general, caracteristicile ovăzului cu bob golaș includ: conținut ridicat de acizi nesaturați, proteine de calitate, iar pentru consum uman, în special, o sursă ieftină de energie, proteine, vitamine și fibre solubile.
Ovăzul cu bob golaș reprezintă o potențială sursă importantă de alimente și de largi posibilități de utilizare industrială.
Prin înlocuirea orzului cu ovăz cu bob golaș în hrana vacilor de lapte crește producția de lapte, prin reducerea conținutului de acizi grași.
Compoziția chimică a ovăzului cu bob golaș, comparativ cu ovăzul comun, evidențiază conținutul mai mare de ulei (extract eteric) de 83-87 g/kg.s.u. față de 43 la ovăzul comun; proteina brută este de 119-150 g/kg.s.u. față de 116 la ovăzul comun; alte componente (fibră brută, celuloză, lignină și amidon) au valori mai mici decât cele ale ovăzului comun, valori care corespund cerințelor amelioratorilor acestei specii. (Everington, 1989) O serie de cercetări efectuate asupra porcilor, păsărilor și cailor evidențiază că introducerea în hrană a ovăzului cu bob golaș determină sporuri importante de producție sau creșterea capacității de muncă și de reproducție.
Toate acestea se datorează conținutului mai ridicat de aminoacizi, în special lizină (5 g/kg.s.u. față de 3,4 la grâu sau 4,5 la orz), și a energiei metabolice a ovăzului cu bob golaș.
Acizii: metionina și cisteina au valoarea de 6,2 g/kg.s.u. față de 4,3 la grâu și 5,2 la orz; treonina are valoarea de 3,9 g/kg.s.u., mai mică decât înregistrează orzul (4,5) și mai mare decat valoarea în grâu (3,5); triptofanul are o valoare mai mică (1,5) decât valorile orzului și ale grâului (1,8 și respectiv 1,6 g/kg.s.u.) (Eppendorfer, 1977;
Laszitly, 1984) Avantajele comerciale ale cultivării ovăzului cu bob golaș au apărut în 1989, când două companii britanice, John Bryant Ltd. și George Burlingham și Fii Ltd., au format compania „Superioat”, care extinde și comercializează ovăzul cu bob golaș în Europa de Vest.
În prezent, s-au creat zone specifice de cultivare și piețe speciale de comercializare a ovăzului cu bob golaș în mai multe țări din Europa, precum și în SUA și Canada.
Soiurile de ovăz cu bob golaș cultivate aparțin atât formelor de toamnă, cât și formelor de primăvară, realizând producții de boabe cuprinse între 5 și 7 tone la hectar.
În cultură se găsesc câteva soiuri de ovăz cu bob golaș, special create pentru condițiile din Europa, atât pentru condiții de toamnă, cât și pentru condiții de primăvară. Până în prezent, concluziile cultivării ovăzului cu bob golaș în Europa atestă faptul că aceste soiuri au o toleranță scăzută la condițiile nefavorabile din timpul iernii, procentele de supraviețuire fiind cuprinse între 65 și 75%.
Cultivate ca forme de primăvară, soiurile de ovăz cu bob golaș se comportă bine în condițiile pedoclimatice din Europa (și din România), realizând producții de boabe cuprinse între minimum 2.500-3.500 kg/ha, în funcție de tehnologia de cultură specifică aplicată. De asemenea, aceste soiuri, folosite ca forme de primăvară, prezintă o bună rezistență la acțiunea bolilor și dăunătorilor specifici.
Prin urmare, extinderea culturii ovăzului cu bob golaș, acolo unde condițiile pedoclimatice permit acest lucru și în zone din România (zona Banatului), va avea efecte benefice asupra bugetului agriculturii și al unor ramuri industriale.
În concluzie, Avena nuda, denumit și ovăzul cu bob golaș, poate deveni o importantă sursă de hrană pentru animale, în general, înlocuind o bună parte din sursele de proteină și energie provenite din importuri, în special din cantitățile de soia importată.
Radu Sumalan considera că diversificarea producției de ovăz cu bob golaș se va realiza în viitor prin introducerea în cultură a ovăzului pitic și a ovăzului pentru ulei, dar aceasta presupune multă muncă de creare și de ameliorare a speciei, dar și mult timp pentru a combina toate caracteristicile prezentate într-un ovăz perfect.
Victor Vătămanu
