PAC 2028–2034: schimbări majore în plățile directe, privite cu scepticism de fermierii români

​Propunerea Comisiei Europene pentru Politica Agricolă Comună 2028–2034 aduce o restructurare amplă a modului în care sunt distribuite plățile directe. Deși Bruxellesul vorbește despre un sistem „mai echitabil și mai flexibil”, fermierii români atrag atenția că multe dintre noile măsuri riscă să afecteze stabilitatea sectorului agricol, în special a fermelor medii și mari, care asigură cea mai mare parte din producția națională.

​Din bugetul total estimat de 865 miliarde euro, cel puțin 293,7 miliarde euro sunt destinate plăților de bază pentru venit. Comisia mai propune 453 miliarde euro pentru sprijin suplimentar, inovare și dezvoltare rurală, plus un fond de criză de 6,3 miliarde euro. Cu toate acestea, organizațiile agricole românești avertizează că, în lipsa unor criterii adaptate realităților din Est, fondurile nu vor acoperi nevoile reale ale fermierilor, afectați deja de costuri mari, volatilitate a pieței și presiuni asupra producției.
Pilonul reformei este noul sistem Degressive Area-Based Income Support (DABIS), care introduce un mecanism de diminuare progresivă a plăților odată cu creșterea dimensiunii fermei. În plus, sprijinul anual va fi plafonat la 100.000 euro/fermă. Bruxelles-ul prezintă această schemă ca fiind „mai echitabilă”, însă fermierii români consideră că măsura penalizează fermele performante și pune în pericol competitivitatea României în fața marilor producători din Vest. Mai mult, eliminarea treptată a pensionarilor din categoria beneficiarilor, până în 2032, este percepută ca nerealistă pentru mediul rural românesc, unde transferul generațional este deja o provocare majoră.
Reforma oferă o plată simplificată de până la 3.000 euro pentru fermele mici și scheme dedicate tinerilor fermieri și femeilor fermier. Totuși, fermierii români subliniază că aceste bonusuri nu acoperă pierderile generate de limitarea plăților pentru fermele mari, care sunt responsabile pentru investițiile, tehnologia și productivitatea care susțin economia agricolă.
Propunerea permite statelor membre să folosească plăți cuplate și sprijin zonal pentru a ajuta fermele din zone defavorizate sau montane și exploatațiile mixte. De asemenea, promovează adoptarea practicilor sustenabile, însă fermierii atrag atenția că investițiile necesare sunt costisitoare, iar sprijinul nu este proporțional cu cerințele.
În timp ce Comisia Europeană prezintă PAC 2028–2034 ca pe o reformă modernizatoare și echitabilă, fermierii români privesc cu scepticism noile schimbări. Aceștia avertizează că schema riscă să slăbească fermele performante, să reducă competitivitatea și să pună presiune suplimentară pe un sector care deja se confruntă cu provocări majore.