În data de 17 aprilie 2008, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din București a avut loc o conferință de presă cu tema „Politica Agricolă Comună, dezvoltare rurală și rolul organizațiilor profesionale agricole în cadrul acestui proces“. Conferința este cea de-a șaptea din ciclul „România-Franța: împreună în Europa“, organizat de către Institutul European din România (IER) și Ambasada Franței în România.
La eveniment au participat dl Dacian Cioloș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dl Henri Paul, ambasadorul Franței în România, reprezentanții Camerelor Agricole din toate regiunile Franței, iar invitatul de onoare a fost președintele Adunării Permanente a Camerelor Agricole (APCA), dl Luc Guyau, una dintre figurile reprezentative ale agriculturii franceze atât pe scena franceză, cât și pe cea eurpeană.
Valorificarea potențialului agricol al UE
Având în vedere că Franța va prelua președinția Uniunii Europene în semestrul al doilea al acestui an, multe dezbateri care privesc viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) vor avea loc sub această președinție. Scopul întâlnirilor bilaterale de acest gen este tocmai găsirea punctelor convergente, astfel încât să se ajungă la un consens cu privire la obiectivele PAC și schimbările pe care acestea le-ar presupune.
Una dintre temele dezbătute în cadrul evenimentului a fost necesitatea unei strategii pe termen lung a PAC, care să cuprindă câteva puncte majore ca: siguranța alimentară și echilibrul alimentar; protecția mediului și dezvoltarea rurală; provocările internaționale.
În contextul creșterii demografice, cererea de alimente a ajuns să fie cu mult mai mare decât oferta. La aceasta se adaugă și preferințele consumatorilor, din ce în ce mai exigente și care privesc securitatea, diversificarea etc.
„Nu dorim ca unele țări ca Brazilia sau Statele Unite ale Americii să asigure Europei hrana necesară, deoarece statele membre sunt capabile să participe la asigurarea echilibrului alimentar al UE, iar România, o țară cu potențial agricol imens, poate răspunde acestei sfidări alimentare“, a afirmat dl Guyau.
În completare, dl Cioloș a precizat că „lărgirea UE cu noi state a dus la crearea unui alt cadru, deoarece potențialul agricol al UE a crescut semnificativ. În condițiile actuale, de cerere crescută de produse agricole, aceasta este chemată să crească potențialul de producție, iar condițiile UE și mecanismele PAC sunt suficiente pentru a îndeplini acest potențial“.
Propunerile Franței
În cadrul dezbaterii s-a accentuat importanța unității statelor membre în privința comerțului și respingerii clare a organismelor modificate genetic (OMG). O altă propunere revoluționară a președinției franceze este aceea de reducere pe cât posibil a utilizării produselor de protecția plantelor (PPP) în agricultură.
În privința Cotelor de Lapte (CL), unde propunerea Comisiei este de eliminare treptată a acestora, Franța dorește ca acest lucru să se realizeze numai în funcție de conjunctura pieței.
„Propunerea de eliminare a cotelor de lapte în anul 2015 este o eroare, deoarece doar menținerea lor contribuie la stabilizarea prețurilor, iar pentru regiunile defavorizate CL este un instrument extrem de benefic“, a precizat dl Guyau.
O altă propunere promovată de Franța în reforma PAC o reprezintă crearea unui buget special pentru dezvoltarea rurală, respingând ideea de a transfera și a orienta anumite sume din Pilonul I către cel de-al II-lea Pilon.
În privința instrumentelor de stabilizare a piețelor, Franța dorește menținerea acestora în cazul pieței de cereale. De asemenea, propune menținerea prețului de intervenție în sectorul cărnii de porc.
Bugetul PAC
În privința bugetului Politicii Agricole Comune, România dorește ca acesta să se mențină într-o formă cât mai apropiată de cea actuală și după anul 2013. Propunerea Franței este ca toate statele membre să contribuie la consolidarea bugetului PAC, deoarece prețul plătit pentru a asigura securitatea, de 0,4% din PIB, este foarte puțin.
„Politica Agricolă Comună este un exemplu de solidaritate, iar aceasta trebuie să se reflecte în bugetul PAC, astfel încât să facem față noilor provocări“, a susținut dl Guyau.
Organizațiile de producători – forțe de propuneri
Într-o economie globală, agricultura nu poate fi supusă doar regulilor pieței, agricultorii pot influența în mare măsură mersul acestei ramuri prin propunerile pe care le fac. Organizațiile de producători, denumite de dl Guyau „forțe de propuneri“, joacă un rol important în siguranța alimentară, protecția mediului și sănătatea animalelor.
„Agricultorii trebuie să se grupeze în sindicate, iar relațiile lor cu firmele din industria agroalimentară trebuie să fie echilibrate, cu rol util în politica agricolă. O țară are o economie puternică atunci când sectorul agricol este dezvoltat și când organizațiile de producători sunt structurate și joacă rol de propuneri“, a afirmat dl Guyau.
În Franța, organizațiile de producători se numesc interprofesii și reunesc toți actorii implicați în filiera produsului respectiv. Existența acestora permite o mai bună cunoaștere a pieței, o adecvare a cererii în funcție de ofertă și, de asemenea, permite o bună promovare a produselor. Agricultorii pot contribui la întărirea colaborărilor, promovarea agriculturii și apărarea PAC.
Apa – un element esențial în securizarea alimentelor
„Agricultura trebuie să-și amelioreze permanent practicile agricole“, a mai precizat dl Guyau.
De asemenea, trebuie să facă față și schimbărilor climatice. Un element esențial pentru securizarea producțiilor, atât în privința cantității, cât și a calității, este apa. Efectele secetei sunt transfrontaliere, însă manifestarea lor poate fi limitată prin punerea la punct a rețelelor de irigații.
Pilonul II al PAC este un cadru de susținere financiară pentru prevenirea acestor efecte climaterice.
De asemenea, fondurile din acest pilon pot fi folosite și pentru furnizarea de servicii ecologice sau păstrarea biodiversității.
„Încercăm să găsim soluții cât mai economice în privința repunerii în valoare a rețelelor de irigații din țara noastră“, a mărturisit Cioloș.
Ana Mustățea
