Drd. Cristian Popescu, asist. Universitatea din Pitești
Principala rațiune a culturii pomilor o constituie folosirea în alimentație a fructelor, ca o componentă esențială pentru asigurarea funcțiilor metabolice ale organismului uman. Tăierea de producție sau de fructificare a pomilor constituie una dintre cele mai importante verigi tehnologice aplicate în tehnologia de producere a fructelor. Acestă operațiune are un impact major asupra cantității și calității recoltelor de fructe.
Principalele specii semințoase la care se aplică tăieri de producție sunt mărul și părul.
Fructele se formează, de regulă, pe ramuri în vârstă de 1-4 ani, de aceea reîntinerea permanentă a scheletului, prin aplicarea tăierilor, reprezintă un obiectiv principal în vederea obținerii unor producții superiore de fructe. Efectuarea tăierilor de producție urmărește, în principal, stabilirea unui echilibru optim între numărul mugurilor de rod și al mugurilor vegetativi, cu scopul de asigura o recoltă bună și cu fructe de calitate. Pentru a efectua o tăiere corectă și mai ales o normare optimă a rodului, este necesară cunoașterea ramurile de rod, evoluția acestora, precum și particularitățile lor.
Ramurile de rod la măr și păr prezintă dimensiuni, dar și denumiri caracteristice.
Ramurile roditoare în devenire sunt reprezentate de pinten și smicea, iar ramurile tipice roditoare sunt reprezentate de țepușă, nuielușă și mlădiță.
–Pintenul
Este o formațiune scurtă, de la câțiva milimetri la 5-6 cm, și poate fi scurt, când are până la 1 cm și prezintă în vârf mugure vegetativ, iar în rest numai urme de frunze, numindu-se și pinten inelat. Când pintenul are în vârf mugure vegetativ iar lateral 1-3 muguri vegetativi și ajunge la 5-6 cm se numește pinten alungit. El poate evolua după 1-2 ani într-o formațiune tipică de rod, de obicei țepușă.
–Smiceaua
Este o ramură subțire de 2-5 mm, cu o lungime de 10-30 cm. Are în vârf și lateral numai muguri vegetativi. Aceasta evoluează în ramură de semischelet.
–Țepușa
Este asemănătoare ca dimensiuni cu pintenul, adică are dimensiuni de la 1 cm la 5-6 cm, dar prezintă terminal mugur mixt. Ca și pintenul, țepușa poate fi scurtă – inelată sau țepușă alungită. În anul fructificării, țepușa își îngroașă capătul terminal, purtând denumirea de bursă.
În același an, pe bursă se formează noi formațiuniÎ țepușe, nuielușe, care rodesc în anul următor și vor forma la rândul lor noi burse. Această suprapunere de burse noi pe burse vechi dă naștere la formațiunea fructiferă numită vatră de rod.
–Nuielușa
Prezintă o lungime de 10-20 cm și chiar 30 cm, are în vârf mugure mixt iar pe toată lungimea numai muguri vegetativi.
În anul următor, are în vârf o bursă, care evoluează într-o nouă formațiune de rod sau vegetativă și apoi într-o ramură de semichelet.
–Mlădița
Poate avea lungimea de 7-30 cm.
Aceasta prezintă în vârf mugure mixt iar subterminal și uneori mai jos încă doi sau mai mulți muguri micști, care altenează cu cei vegetativi. Terminal, formează o bursă care poate avea lateral noi formațiuni în devenire sau tipice roditoare, iar în final evoluează în ramuri de semischelet.
Prin tăierea de producție se urmărește: menținerea coroanelor în limita spațiului alocat prin distanțele de plantare, limitarea înălțimii coroanei, înlăturarea ramurilor rupte, bolnave și lacome, rărirea coroanei în vederea realizării unei bune pătrunderi a luminii în toate zonele acesteia, precum și normarea încărcăturii de rod.
Limitarea extinderii în înălțime se realizează prin transferul creșterii axului pe o ramură laterală de vigoare mică, la forma de coroană fus subțire sau prin suprimarea axului după consolidarea ultimului etaj sau șarpante (la coroanele tip palmetă sau piramidă).
Pentru limitarea extinderii laterale, se execută tăieri de transferare a creșterii ramurilor de schelet și semischelet pe ramificațiile laterale cu poziție de-a lungul rândurilor.
Pentru executarea tăierilor de fructificare, se analizează pomul, urmărindu-se: lungimea creșterii anuale (30-40 cm), încărcătura de rod a anului anterior (burse), numărul de muguri de rod existenți.
În funcție de analiza acestor elemente, se poate proceda astfel:
-la pomii cu creșteri normale (producția anului anterior a fost bună, iar pomii au diferențiat bine) Pentru normarea încărcăturii de rod se intervine asupra scheletului, prin reducerea acestuia în funcție de complexitatea și vârsta lui. În general, ramurile de rod nu se scurtează, cu excepția mlădiței și a vetrelor de rod.
Ramurile anuale, lungi, în general, nu se scurtează, cu excepția soiurilor cu creștere viguroasă și capacitate slabă de ramificare. Ramurile de rod scurte (pintenul și țepușa) nu se scurtează, doar se răresc. Acestea se normează ca număr, prin scurtarea semischeletului care le poartă în lemn de 2-3 ani.
-la pomii cu creșteri slabe (producția de anul trecut a fost bună și diferențierea la fel), se execută o tăiere mai severă, pentru a norma încărcătura și pentru a stimula apariția de noi creșteri.
-la pomii cu creșteri viguroase (producția anului anterior a fost slabă, iar diferențierea mugurilor de rod insuficientă), tăierea se face cu multă prudență pentru a nu se produce noi creșteri.
-la pomul cu creșteri slabe, dar la care producția a fost foarte bună, iar diferențierea este slabă, se vor executa tăieri de stimulare a creșterii, cu mențiunea de a păstra pe cât posibil tot rodul.
Nicoleta Burtan
