Păsatul din porumb revine pe rafturi: un model de integrare agricolă din Maramureș

​Într-un context în care tot mai mulți fermieri caută soluții pentru a-și stabiliza veniturile și a adăuga valoare producției proprii, Alexandru Mătieș, antreprenor din Maramureș demonstrează că integrarea și procesarea pot transforma o fermă obișnuită într-un business complet. Povestea lui Alexandru Mătieș este, în esență, despre viziune, perseverență și capacitatea de a construi un sistem funcțional într-un timp relativ scurt.

​Pornind de la ferma familiei, acesta a dezvoltat în aproximativ un deceniu o afacere integrată, care include o exploatație vegetală de aproximativ 200 de hectare, unități de procesare pentru grâu și porumb, o fabrică de paste, un magazin propriu și chiar o linie de producție de furaje pentru păsări. Modelul său de business este unul clar orientat spre valorificarea superioară a producției agricole, într-un moment în care simpla vânzare a cerealelor nu mai oferă predictibilitate economică.
 
Integrarea – cheia unui business agricol sustenabil
Sunt doar 10 ani de când a pus pe picioare această afacere. Investiția în procesare a venit ca o necesitate, pentru a oferi plus valoare producției pe care o obținea în ferma vegetală, după ce obținerea și vânzarea cerealelor nu mai era eficientă.
Așadar, afacerea este construită pe trei direcții: producție vegetală, fitofarmacie și procesarea de grâu și porumb în cele două mori și fabrica de paste. Prima a fost moara de porumb care are o capacitate de 50 de tone pe zi, apoi cea de grâu în care procesăm 60 de tone pe zi și fabrica de paste care poate produce până la 500 kg pe oră. Din porumb, obține mălai extra degerminat și un produs mai puțin cunoscut generațiilor tinere - păsatul.
Fiecare direcție de lucru are ca finalitate procesarea. De exemplu, pentru că producția vegetală proprie nu este suficientă pentru fabrică, prin intermediul fitofarmaciei furnizează cultivatorilor din zonă semințe din hibrizii de care are nevoie, pentru ca apoi să achiziționeze recolta, asigurând astfel calitatea dorită produselor finite.
”Am vrut și să integrăm, astfel încât să putem să recepționăm inputurile la calitatea pe care o doream. Mie, cel mai mult, îmi place să construiesc sisteme. Acestea este unul dintre ele. Îmi place să reușesc să fac procesul integrat, așa că este o provocare”, spune Alexandru Mătieș. Întreaga sa echipă este formată din doar 12 angajați, pentru că a încercat să investească în automatizare cât mai mult posibil. 
Trebuie spus și că toate aceste investiții nu au fost făcute cu fonduri europene, ci din resurse proprii. Și chiar dacă anul trecut nu s-a simțit ”confortabil”, cum spune chiar el, este mai mult decât încrezător în afacerea lui pentru că a reușit să-și listeze produsele în trei rețele de retail, la nivel național, iar volumele sunt în creștere.
O altă metodă de integrare a producției vegetale o reprezintă obținerea de furaj granulat pentru păsări, o afacere încă mică, aflată la început.
 
De la mălai la păsat: readucerea unui produs tradițional
Pe lângă produsele clasice obținute din porumb, precum mălaiul, antreprenorul din Maramureș a ales să readucă în atenția consumatorilor un produs aproape uitat: păsatul din porumb.
Realizat printr-o tehnologie modernă de măcinare, păsatul are o granulație mai mare și păstrează caracteristicile unui produs tradițional, dar adaptat cerințelor actuale de consum.
Deși mai puțin cunoscut generațiilor tinere, păsatul are un potențial important, inclusiv din perspectiva diversificării alimentației. Poate fi utilizat atât în preparate tradiționale, cât și în rețete reinterpretate. „Poate fi folosit ca desert, fiert în lapte îndulcit, sau în sarmale, în loc de orez, cum îl prepară mai degrabă cei din Maramureș”, explică Alexandru Mătieș.
Pentru a facilita reintroducerea acestui produs în consum, antreprenorul caută rețete autentice în comunitățile locale, inclusiv de la generațiile mai în vârstă, urmând ca acestea să fie incluse pe ambalaje. Astfel, produsul nu este doar reintrodus pe piață, ci și recontextualizat pentru consumatorii moderni.

Paste din grâu românesc și construcția unui brand propriu
Un alt pilon important al afacerii îl reprezintă fabrica de paste, unde accentul este pus pe calitate și pe utilizarea materiei prime locale. Pentru dezvoltarea rețetelor, Alexandru Mătieș a colaborat cu un specialist italian de top, ceea ce a permis obținerea unor produse competitive, atât din punct de vedere tehnologic, cât și al gustului.
Portofoliul include o gamă variată de produse, adaptate cerințelor pieței, iar utilizarea soiurilor românești de grâu contribuie la susținerea producătorilor locali. În același timp, antreprenorul a ales să își dezvolte propriul brand, refuzând oportunitatea de a produce sub marcă privată pentru retaileri.
Această decizie reflectă dorința de a construi o identitate proprie și de a menține controlul asupra produsului final, într-un sector în care presiunea marilor lanțuri de retail este tot mai puternică.
 
Comunitate, tehnologie și dezvoltare regională
Deși afacerea a crescut semnificativ, echipa rămâne una restrânsă, formată din doar câțiva angajați, datorită investițiilor în automatizare. Această abordare permite eficientizarea proceselor și menținerea costurilor sub control.
În același timp, modelul de business este construit în jurul ideii de comunitate. „Suntem o echipă restrânsă, dar îmi place să simt că am creat o comunitate. Atât în companie, cât și în zonă”, spune Alexandru Mătieș.
Integrarea fermierilor locali în lanțul de producție și colaborarea cu parteneri din regiune contribuie la dezvoltarea unui ecosistem agricol funcțional, în care fiecare actor are un rol bine definit.
Produsele obținute nu se limitează doar la piața internă. Prin intermediul distribuitorilor, acestea ajung și în comunitățile de români din afara țării, ceea ce deschide noi oportunități de dezvoltare. În perioada următoare, accentul va fi pus pe promovare și extinderea vânzărilor, consolidând astfel poziția brandului pe piață.
 
Un model de urmat pentru agricultura românească
Povestea acestui antreprenor din Maramureș ilustrează o direcție tot mai necesară pentru agricultura românească: trecerea de la producția de materii prime la dezvoltarea de lanțuri integrate, capabile să genereze valoare adăugată.
Antreprenorul din Maramureș crede în dezvoltarea comunității și că doar așa pot fi depășite situațiile grele și dificultățile care apar în afacerile fiecăruia: ”Suntem o echipă restrânsă, dar îmi place să simt că am creat o comunitate. Atât în companie, cât și în zonă. Am integrat și tehnologii de proximitate, am reușit să creăm un ecosistem regional, dar care îmi aduce foarte multă satisfacție. Dacă și conjunctura o să creeze un curs favorabil, atunci o bucurie. Dacă nu, eu o să fiu mulțumit că am făcut maxim de ce am putut”, a spus Alexandru Mătieș, invitat pe scena de la Agrii Biosfera de anul acesta.
Prin intermediul unor distribuitori, produsele sale tradiționale ajung și la comunitățile de români care locuiesc în afara țării, iar planul său în următoarea perioadă este să dezvolte partea de promovare și vânzare.
 
Roxana Drăghici