La sfârșitul anului 2007, în luna decembrie, a avut loc la sediul MADR o conferință de presă menită să facă cunoscute atât succesele, cât și dificultățile pe care Programul SAPARD le-a înregistrat în tot acest timp.
Cu toții știm problemele semnalate încă de la începutul demarării acestui program: absorbția lentă a fondurilor, întârzierea efectuării plăților, înțelegerea greoaie a procedurilor și exigențelor comunitare etc. Rezolvarea acestora s-a efectuat din mers, căpătând pas cu pas experiență și maturitate. Valoarea totală alocată pentru Programul SAPARD (buget de stat și contribuție UE) reprezintă 1,5 miliarde de euro. Până pe 29 noiembrie, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a autorizat cereri de plată în valoare de 1,05 miliarde de euro către benefici arii SAPARD. Procentual, aceasta înseamnă că 67% din totalul plăților au fost deja alocate, iar proiectele contractate sunt în număr de 4.711.
Cele mai implementate măsuri
„Deși am început Programul SAPARD cu anumite impedimente, absorbția fondurilor a cunoscut o creștere semnificativă în etapa de finalizare a lui, în mod deosebit începând din anul 2005“, a declarat, în deschiderea conferinței de presă, Cornelia Harabagiu, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Măsurile destinate beneficiarilor privați au avut un mare succes.
Astfel, Măsura 1.1: „Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole“ a cunoscut cel mai înalt grad de utilizare, de 99%. Cel mai vizat sector din cadrul măsurii a fost cel de procesare carne, lapte și produse lactate.
Prin accesarea fondurilor, proiectele de modernizare au asigurat îndeplinirea standardelor europene solicitate încă din momentul aderării țării noastre la UE. Măsura 3.1 vizează investițiile în exploatații agricole. S-au încheiat 850 de proiecte, iar procentul de utilizare a fost ceva mai mic față de Măsura 1.1. O altă măsură care a cunoscut un real succes în implementare a fost Măsura 3.4. Proiectele de agroturism din cadrul acestei măsuri au fost numeroase, dar s-au înregistrat și dificultăți. Beneficiarii trebuie să respecte un anumit grafic, iar abaterea de la el provoacă diferite probleme. La această măsură sunt reziliate în medie trei proiecte pe săptămână. Cauzele principale sunt lipsa unui management și a unei discipline contractuale: nerespectarea termenelor de finalizare, aducerea de modificări radicale proiectului tehnic inițial etc. Până acum, per total măsuri, au fost reziliate 300 de contracte, iar valoarea acestora se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro. Având în vedere că toate previziunile de plată și termenele de alocare a fondurilor SAPARD au fost respectate, măsurile întreprinse și-au dovedit eficiența. „La începutul anului aveam prognoze mult mai pesimiste în legătură cu implementarea Programului SAPARD. Chiar dacă unii spuneau că o să pierdem peste 100 de milioane de euro, în acest moment putem spune că nu pierdem nici un eurocent“, a declarat László-Attila Klárik, directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Sporirea absorbției
În vederea accelerării ritmului de absorbție a fondurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a demarat o serie de măsuri de ordin administrativ, legislativ și financiar, puse în aplicare în colaborare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Dintre acestea menționăm: descentralizarea plăților la nivelul Centrelor Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP), monitorizarea continuă a stadiului derulării procedurilor de achiziții publice, aprobarea de reglementări menite a stimula gradul de absorbție a fondurilor nerambursabile. „Conform procedurii, o cerere de plată depusă de beneficiari trebuie autorizată și plătită în maximum 90 de zile. Am ajuns în ultima perioadă să efectuăm plățile în 15-20 de zile. Această modificare a termenului de efectuare a plății scurtează foarte mult perioada de implementare a proiectelor și astfel este asigurată o bună absorbție a fondurilor SAPARD“, a declarat László-Attila Klárik. Nu în ultimul rând, comunicarea permanentă cu beneficiarii în ceea ce privește identificarea cauzelor care duc la întârzierea implementării proiectelor a fost, de asemenea, o soluție foarte bună pentru evitarea dezangajării fondurilor alocate.
„Plățile de peste un miliard de euro au fost efectuate din alocările anuale de finanțare, începând cu anul 2000 și sfârșind cu Acordul Anual de Finanțare 2004. În același timp, trebuie să continuăm eforturile de efectuare a plăților pentru ultimele două acorduri, respectiv pentru anii 2005 și 2006, pentru care termenul final de plată este 31 decembrie 2008“, a afirmat Cornelia Harabagiu.
Negocierile PNDR
Negocierile purtate cu oficialii de la Bruxelles pe baza Programului Național de Dezvoltare Rurală trebuie să urmărească obținerea unor condiții avantajoase pentru economia românească. Numeroasele întâlniri realizate atât în cadrul MADR, cât și cu echipa de la Direcția Agricolă din Comisia Europeană încetinesc procesul de aprobare a Programului, însă atenția cu care trebuie tratat fiecare punct nu trebuie ignorată. De exemplu, pentru procesatorii de produse agricole regulamentul permitea finanțarea doar a sectoarelor incluse în Anexa A, excluzându-le pe cele de panificație, dulciuri, apă minerală, băuturi răcoritoare, producerea de biocombustibili sau energie regenerabilă etc. Cele eliminate trebuiau să intre la finanțare în cadrul industriei alimentare, unde plafonul maxim era insuficient. „Am făcut solicitări la Bruxelles, argumentând că aceste sectoare sunt extrem de importante pentru țara noastră, pentru dezvoltarea industriei alimentare românești. La finalul discuțiilor, solicitarea a fost acceptă, însă cu includerea acestui sector doar pe o schemă de ajutor de stat. Una dintre condițiile pentru aplicarea programului este aceea ca fiecare tip de investiție să precizeze pe ce reguli de finanțare funcționează. Acum aplicăm pe o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru care încă nu avem acordul de la CE, dar suntem convinși că nu vor exista probleme“, a susținut Viviana Vasile, director general al Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală. Pe ramura de dezvoltare rurală, România a negociat extrem de favorabil cu CE. Țara noastră deține un buget a cărui mărime îl clasează pe locul al patrulea. Comisia Europenă are rolul de a supraveghea ca fiecare ban să fie cheltuit în această direcție. Calendarul negociat, de aprobare a Programului Național de Dezvoltare Rurală, expus pe site-ul Ministerului Agriculturii, arată pașii care au fost urmați, dar și cei care urmează a fi îndepliniți. În dreptul lunii martie 2008 este stabilită emiterea Deciziei de aprobare a Programului. Bineînțeles, acest calendar nu este definitiv, putând suferi modificări în urma negocierilor purtate atât între MADR și DG Agri, cât și în urma celor purtate în cadrul Comisiei Europene. Tot ceea ce putem face noi până atunci este să sperăm că autoritățile vor reuși să obțină cele mai favorabile mijloace de sprijin pentru agricultura românească.
