Pietroasa, vinuri noi cu iz istoric

​Cu o istorie veche, bogată și cu multe obstacole, actuala Stațiune Stațiunea Didactică de Cercetare Dezvoltare Pomicultură și Viticultură Pietroasa Istrița, are la conducere și un foarte tânăr director tehnic și oenolog - Cornel Baniță. 

​„Oenologia a devenit o profesie foarte căutată și suntem mulți tineri oenologi în țară. Odată ce ai intrat în povestea vinului, te captivează.
Chiar din timpul facultății mă ocupam de acest lucru acasă, apoi mi-am propus să fac meseria aceasta pe termen lung”, a spus Cornel Baniță.
Recunoaște că, deși presiunea a fost uriașă (și încă este), nu a realizat de la început în ce s-a implicat, dar ca fiecare tânăr viticultor avea ”acea dorință de a-ți face propriul vin, de a crea, de a-ți pune amprenta. Am stat în plantație, am văzut soiurile, clonele și eram nerăbdător să fac și vinul. La prima campanie, când am văzut peste 300.000 de litri, abia atunci am început să realizez ce înseamnă să fiu responsabil pentru aceasta. Pe măsură ce experimentam și analizam fiecare butoi, îmi doream să știu mai mult”, povestește Cornel Baniță.
Însă, în ultimii 10 ani, la Stațiune s-au făcut schimbări importante. Cu sprijinul USAMV București, s-a trecut de la tehnologia veche de producere a vinului la o tehnologie nouă. S-a investit mult în echipamente care permit obținerea unui anumit tip de vin.
Până în anul 2019 se vinifica în vechiul combinat, cu o tehnologie care ducea la un anumit tip de produs. Odată cu proiectele de cercetare au putut să aducă o echipare pentru o ”microvinificație”, pentru circa 500.000 litri.
”Spun micro, deoarece combinatul vechi are o capacitate de aproximativ 2 milioane de litri. Am adus cele mai noi echipamente astfel încât și studenții și fermierii să vadă ce se poate obține în astfel de condiții, în zona noastră, și nu în ultimul rând pentru noi, ca să putem obține vinuri pentru fiecare tip de consumator”, explică directorul tehnic.
Soiurile plantate pe dealurile de la Pietroasele sunt în mare parte aceleași, încercând să mențină aceeași linie consacrată pentru zona aceasta a Buzăului, dar s-a pus accentul și pe clone valoroase obținute la Stațiune. S-a schimbat modul de lucru și tehnica. A fost optimizată toată tehnologia începând din plantație, pentru a obține un anumit tip de strugure care să dea produsul dorit de oenolog.
”De pildă pentru Tămâioasa românească dulce, pentru Busuioaca de Bohotin dulce, am păstrat produsele consacrate, dar am obținut și vinuri moderne la care am menținut aroma, structura și corpolența. Am trecut de la partea oxidativă la partea reductivă, cu vinuri mult mai atent lucrate. Avem o Tămâioasă simplă vinificată în sec, aromată, ușor de ”înțeles”, și avem și o Tămâioasă mai corpolentă, cu batonaj, pe drojdii fine și se obține un vin gastronomic, precum și o Tămâioasă seacă maturată în butoaie de stejar, pretabilă pentru învechit și pentru cei care vor și alte gusturi. Așadar din același strugure avem trei tipuri de vin”, spune oenologul de la Pietroasa.
La fel și la Feteasca Neagră unde a fost selecționată clona PT10, ușor diferită și mai florală. De asemenea, s-a pus accentul pe Alb aromat, un soi obținut la Pietroasa, alături de vinuri consacrate precum Fetească albă, Feteasca regală, Grasa de Cotnari (fiind un centru viticol recunoscut pentru acest soi) din care se obțin vinuri dulci și demidulci, și din care urmează să se replanteze acum câteva hectare din care vor face și vin sec.
Întrebat de provocările personale întâlnite de când a preluat această răspundere, Cornel Baniță nu a putut să aleagă, dar schimbarea modului de a face vin, cu tot ce înseamnă acest lucru (de la strugure la ambalaj și etichetă) a fost o mare provocare pentru întreaga echipă. 

​”Odată cu modernizarea cramei și a tehnicii de lucru, cu accesarea unei anumite piețe și a unor consumatori mai avizați, mai pretențioși, am schimbat aproape tot – de la curățenie, la aprovizionare, logistică, ambalaje, etichete etc, modul cum se lucrează în vie, cum se recoltează, plus felul cum întreținem tot ce avem aici. Am pus accentul și pe oenoturism, deci avem mult mai muți vizitatori. Va urma și amenajarea unui restaurant și probabil și condiții de cazare”, mai spune directorul despre planurile de la Stațiunea Pietroasa.
Cornel Baniță a explicat că piața țintită de vinurile obținute aici s-a extins și se dorește satisfacerea unui consumator care a susținut în acești ani oferta tot mai diversificată a vinurilor de la Pietroasa. A fost nevoie de mai multă comunicare pentru a convinge publicul. Vinurile obținute aici sunt prezente în retail, în magazine de specialitate, în magazinele proprii, precum și online, la care se adaugă colaboratori din țară. 
Cornel Baniță spune că acum ”consumatorul nou este dispus să încerce produse noi, este curios și vrea să fie surprins. Aceste pretenții crescute ne obligă și pe noi să ridicăm standardele, și de fapt asta ne-am și dorit de la publicul consumator de vin. Vrem să oferim un vin bun, corect pentru categoria de preț în care se află, dar să fie în același timp accesibil. Nu ne dorim neapărat să facem din vin un produs de lux, pe care să îl consumăm/degustăm doar ocazional. Dar avem și vinuri din game de lux, mai rare, în ediții limitate produse în cantități mici - Pietroasa Rezerva- care aduce în prim plan clonele stațiunii, maturate o perioadă mai lungă în butoaie de stejar (Tămâioasă Românească, Fetească neagră, Fetească albă).
Istoria vinurilor de la Stațiune este păstrată în crama care a fost și ea modernizată, dar în care s-au menținut multe dintre elementele vechi, tradiționale. Unul dintre cele mai mari butoaie de la cramă, nemaiputând fi folosit, a fost transformat într-o superbă masă.
”Este o masă din stejar, dintr-un butoi de 60 de ani, în care am adăugat unele dintre cele mai vechi medalii sau distincții obținute de Pietroasa de-a lungul timpului și trei tipuri de dopuri folosite în funcție de destinația vinului. Este cred unul dintre sau cel mai mare butoi pe care eu l-am văzut aici”, a spus directorul tehnic Cornel Baniță.
Cele mai vechi sticle din colecția Stațiunii sunt din anii '40, în vinoteca aflată la 6 metri sub nivelul solului. Toată crama este o ”scobitură” în deal, pentru că a fost gândită gravitațional.
”80% din vinoteca aceasta este cu Tămâioasă dulce începând din 1942, în special cele din anii '60, '70 și '80, care rezistă foarte bine și sunt trimise periodic la concursuri naționale și internaționale și se întorc mereu cu medalii, cel puțin medalii de aur și de foarte multe ori cu marea medalie de aur”, mai spune oenologul de la Stațiunea Pietroasa..
 
Roxana Drăghici