USAMV București Prof. dr. Dinu Toma, Asistăm de ceva vreme la o campanie de denigrare, foarte eficientă prin agresivitate, a plantelor modificate genetic (PMG) și a produselor care conțin sau constau în PMG. Cred că se poate vorbi de PMG sub cel puțin cinci aspecte: științific, legal sau juridic, economic, agronomic și moral sau etic.
Aspectul științific
Introducerea deliberată în mediu a PMG se face cu avizul științific al autorității competente din statul în care a fost creată PMG iar pentru a exporta noua creație biologică, deci pentru a fi introdusă deliberat în mediu într-o altă țară, este necesar avizul autorității competente din țara de destinație. În marea lor majoritate, PMG-urile au fost create în SUA și deci prima autoritate științifică care se pronunță este cea americană.
În Uniunea Europeană, este necesar avizul științific fie pentru introducerea deliberată în mediu a PMG pentru culturi comerciale, fie doar pentru consum ca alimente și furaje, iar autoritatea științifică competentă pentru evaluarea riscurilor este Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Astăzi, în UE este acceptat în cultură porumbul MON 810, rezistent la Ostrinia nubilalis, și se află în diferite stadii în procesul de avizare cartoful MG pentru industrializare (creație europeană!), soia RR, rezistentă la glifosat [.a. Registrul Comunitar al alimentelor și furajelor modificate genetic este disponibil pe site-ul http://europa.eu.int/comm/
food/dyna/gm_registe/index_en.cfm.
În principal, se regăsesc pe listă varietăți de porumb și soia pe care UE le importă pentru furaje. Amintim că Europa importă anual peste 30 de milioane de tone de șroturi de soia modificată genetic și 3-4 milioane tone de furaje pe bază de gluten de porumb pentru furaje.
Este de reținut că pentru un tip de PMG creat în SUA și autorizat în UE își dau avizul științific atât autoritățile din SUA, cât și cele din UE, ca să nu mai menționăm cercetătorii companiei producătoare.
În România, avizul științific pentru introducerea deliberată în mediu este dat de Comisia de Securitate Biologică și este consultativ.
Aspectul legal sau juridic
În UE, aprobarea legală pentru introducerea deliberată în mediu a unei PMG este un proces lung și complex.
Se poate solicita aprobarea introducerii deliberate în mediu pentru cultivat sau introducerea pe piață a alimentelor și furajelor ce conțin sau constau din PMG. Autoritatea competentă EFSA se pronunță asupra riscurilor, iar dacă avizul este favorabil, se votează la nivelul Comisiei Europene sau al Consiliului European.
Acest proces durează cel puțin doi ani și jumătate.
Conform prevederilor articolului 54 al Legii 265/2006, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență 195/2005 privind protecția mediului:
-de la data aderării României la UE, cultivarea sau testarea plantelor superioare modificate genetic se va supune acquis-ului comunitar;
-de la data aderării României la UE, se interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, altele decât cele aprobate în UE.
În țara noastră a fost aprobată în cultură în anul 2000 soia Roundoup Redy; întrucât aprobarea culturii în UE a fost solicitată doar în noiembrie 2005 iar procesul de autorizare nu a fost finalizat până la 1 ianuarie 2007, la momentul aderării cultura de soia RR devenea ilegală. Acesta este motivul pentru care în 2006 autoritățile române (la presiunea autorităților europene) au trebuit să decidă interzicerea culturii de soia MG.
Așa cum s-a spus, în UE este aprobat în cultură porumbul modificat genetic MON 810 și deci, de la data aderării, devine legală cultivarea lui în România.
Țări europene cunoscute pentru politica lor anti-OMG au făcut demersuri pentru a interzice cultivarea PMG pe teritoriul lor (Austria, Polonia, Ungaria), apelând la clauza de salvgardare. Recent, Curtea Europeană de Justiție a decis că interdicția instituită de Austria împotriva cultivării PMG este în afara legii iar asupra celorlalte cazuri urmează să se pronunțe.
Aspectul economic
Din punct de vedere economic, recurgerea la cultivarea PMG reprezintă un mare progres, iar în acest sens citez expresia unui cultivator supărat că se interzice cultura de soia MG în România: „Soia RR este o revoluție în cultură!“. Ca principale avantaje ale culturilor MG amintim: reducerea costului de producție (mai puține tratamente, mai puține substanțe chimice, economie de combustibil și de forță de muncă); creșterea veniturilor (producție mai mare, mai curată de impurități, de calitate superioară); reducerea riscurilor financiare asumate de producător (producția devine mai sigură și mai predictibilă). Mai adăugăm faptul că la culturile postmergătoare se reduc tratamentele și lucrările solului, intervenind o reducere a cheltuielilor și la aceste culturi. Dacă aceste argumente nu conving, poate ar trebui să spunem că în 2006 în lume s-au cultivat peste 100 de milioane de hectare de PMG iar pentru anii următori se așteaptă ca suprafața să se dubleze.
Aspectul agronomic și de mediu
Fermierii îți doresc culturi curate de buruieni, fără atac de dăunători sau boli și este normal să prefere, atunci când au de ales, soiuri sau hibrizi rezistenți la atacul de boli și dăunători sau tolerante la tratamentul cu un erbicid total. De fapt, alegerea fermierului nu este pentru PMG în mod special, ci pentru plante rezistente la atacul de boli și dăunători sau tolerante la erbicid, pentru lanuri curate de buruieni și „imune“ la diverse atacuri.
În ceea ce privește mediul, este suficient să reamintim că se reduce numărul de tratamente, se reduc considerabil cantitățile de substanț e utilizate, se reduce numărul de lucrări ale solului, se reduce, în ultimă instanță, combustibilul consumat pentru aceste lucrări, se reduce emisia de gaze responsabile pentru efectul de seră, se reduce eroziunea solului.
Aspectul moral sau etic
Este etic să intervii în zestrea genetică a unei specii, să manipulezi informația genetică pentru a obține ceea ce dorești?
Aceasta este întrebarea în jurul căreia se construiește întreaga campanie anti-OMG. Răspunsul și-l dă fiecare, dar nu înainte de a ne aminti că bardoul și catârul provin din încrucișări interspecifice, planta triticale este obținută prin hibridări interspecifice, hibrizii de porumb provin din linii consangvinizate, la sfecla de zahăr poliploidă s-a dublat sau triplat garnitura de cromozomi în procesul de ameliorare, tehnologia clonării a devenit accesibilă iar astăzi se discută de utilizarea celulelor stem la om etc. și poate ar trebui să ne mai gândim că sunt „pe rol“ creații de genul porumbul care fixează azotul, inocularea genei sau genelor care induc tolerantă la secetă etc. Putem refuza beneficiile acestor progrese? Sigur că putem, dar să fim conștienți că refuzăm calculatorul pentru că ne pot durea ochii și oricum știm tabla înmulțirii, refuzăm automobilul pentru că este periculos și poluant și oricum avem căruța și refuzăm în ultimă instanță să fim mai competitivi în timp ce alții folosesc din plin avantajele progresului tehnic reprezentat de noile creații ale biotehnologiei.
