Cu ocazia unui eveniment organizat în județul Argeș, l-am cunoscut pe domnul Constantin Alexandru, administratorul SC Sandi Big Agro SRL, înființată în anul 1997, care cultivă o suprafață de 618 ha, pe raza localității Bucov, comuna Negrași.
Acesta a binevoit să ne răspundă la câteva dintre întrebările privitoare la activitatea pe care o desfășoară.
Domnule Constantin Alexandru, în calitatea dvs.
de administrator al societății, vă rugăm să ne spuneți ce suprafață exploatați și care este structura de culturi pentru anul agricol 2008-2009?
Actualmente, exploatăm o suprafață de 618 ha, iar structura de culturi din acest an agricol este următoarea: 220 ha grâu de toamnă (soiurile cultivate: Flamura 85 și Dropia); 100 ha loturi semincere de grâu, 70 ha rapiță, 150 ha porumb, 100 ha floarea-soarelui, iar restul terenului este cultivat cu plante furajere.
Cum se prezintă culturile agricole până la această dată (6 februarie) și cum credeți că vor evolua în acest an?
Până în acest moment, culturile de păioase se prezintă foarte bine, sunt într-un stadiu bun de vegetație. Iarna aceasta nu am prea avut zăpadă, însă precipitațiile căzute în ultima perioadă au favorizat dezvoltarea plantelor. În câmp, cerealele prezintă o înfrățire de peste 50%.
În ceea ce privește cultura de rapiță, spre deosebire de ceea ce ne așteptam, a trecut foarte bine peste iarnă și acum arată bine. În orice caz, noi ne-am asigurat această cultură, cum, de altfel, le asigurăm pe toate. Ne bucurăm că cerealele de păioase vegetează bine și, dacă continuă așa, cred că vom obține producții satisfăcătoare.
În ceea ce privește culturile prășitoare, nu sunt la fel de optimist, căci se preconizează secetă în lunile mai-iunie, care sunt critice pentru dezvoltarea optimă a plantelor.
Ați administrat îngrășăminte chimice?
În toamnă, am fertilizat culturile într-o proporție de peste 50%. Nu am reușit să asigur elementele nutritive necesare pentru întreaga suprafață semănată din cauza lipsei banilor. Acum trebuie să încep fertilizarea, căci există apă în sol. Singura problemă este umiditatea prea mare a solului. Voi fertiliza grâul cu azot în două faze, iar în vegetație voi aplica două tratamente foliare.
Nu cred că voi avea probleme în vegetație din punctul de vedere al atacului de boli și dăunători, deoarece respect tehnologia de combatere. De exemplu, anul trecut, la cultura rapiței am aplicat două tratamente pentru combaterea dăunătorilor care atacă din primăvară planta și am obținut rezultate foarte bune. Dacă voi avea resurse, sper ca și anul acesta să pot aplica aceste tratamente.
Dispuneți de spații de depozitare?
Da, avem un spațiu de depozitare, unde putem stoca o producție agricolă de 1.000 de tone de cereale pentru consum și 400 de tone pentru sămanță. Intenționez ca pe viitor să investesc în aceste spații, să le modernizez, pentru că ele nu sunt încă la standardele pe care le doresc.
Mai aveți producție agricolă stocată?
Mai am în stoc 200 de tone de grâu panificabil. Cealaltă producție am valorificat-o. Am obținut un preț de 0,52 lei/kg. Acum observ că pe piață prețul a scăzut în loc să crească. În orice caz, cei care au vândut imediat la recoltare au fost avantajați, au obținut prețuri bune.
Cu ce preț ați valorificat celelalte culturi agricole?
Rapița am valorificat-o la un preț de 1,6 lei/kg, iar producțiile medii obținute au fost de 3.000 kg/ha. Dintre celelalte culturi agricole, aceasta a fost cea mai rentabilă.
La cultura porumbului, producțiile au fost mici din cauza întârzierii semănatului.
Cultura am înființat-o în afara perioadei optime și astfel a fost afectată de secetă.
În privința prețului la porumb, acesta a fost mic, de 0,37-0,4 lei/kg. La grâu, am obținut producții bune, de 6.500 kg/ha.
Anul trecut, nu am semănat floarea-soarelui, însă în acest an nu pot să nu fac acest lucru, deoarece trebuie să realizez o rotație a culturilor. Mai am loturi semincere, însă anul trecut aproape că nu s-a vândut deloc sămânța, deoarece oamenii și-au produs singuri materialul semincer necesar. Cred că acest sector de producere nu este destul de încurajat, nu beneficiază de subvenții.Într-un fel, este restricționat.
Ați accesat vreun proiect finanțat din fonduri europene?
Acum am depus un proiect pe Măsura 121: „Modernizarea exploatațiilor agricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru achiziția de mașini și utilaje agricole, în valoare de 300 de mii de euro. Partea mea de finanțare o voi susține din surse proprii, fără să apelez la vreun împrumut bancar. Am achiziționat în leasing două utilaje performante și pot să vă spun că ratele sunt o povară.
Ce parc de utilaje și mașini agricole aveți?
Parcul tehnic cuprinde un tractor Case, de 160 CP, un altul marca New Holland, de 100 CP, și toată gama aferentă de utilaje (discuri, cultivatoare, pluguri etc.). De asemenea, am și o combină performantă New Holland. În plus, dispun și de multe tractoare românești.
Care sunt problemele cu care vă confruntați?
În general, problemele cu care mă confrunt sunt cele financiare. Subvențiile vin târziu, iar banii europeni, cei 107 euro/ha promiși, ar fi bine să vină în luna martie.
Ar putea fermierul român să-și apere mai bine interesele?
Da, prin asociere. Ar trebui să existe un sindicat puternic al agricultorilor care să le apere interesele.
Direcțiile agricole județene nu sunt eficiente, Camerele Agricole mult așteptate nu s-au înființat.
De asemenea, avem nevoie și de o intervenție mai puternică din partea Ministerului Agriculturii. Ar trebui să creeze piețe specifice de desfacere, așa cum erau odată.
Ana Mustățea
