Politica pâinii

3 minute de citit
Politica pâinii

Politica pâinii

Luna noiembrie a debutat, pe de o parte, cu o efervescentă activitate politică și socială, ca efect al declanșării campaniei pentru alegerile parlamentare, și, pe de altă parte, cu o intensă activitate în agricultură, în principal pentru înființarea culturilor de toamnă, întârziate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Dacă actorii politici împart cu dărnicie deocamdată promisiuni în contul viitorului legislativ și executiv, fermierii valorifică fiecare perioadă prielnică între precipitații, curăță terenurile de ultimele recolte și resturi vegetale, pregătind patul germinativ al viitoarelor holde cu grâu, orz sau rapiță.

Din cauza manifestărilor de pe scena politică, ce se derulează tot mai pasional și în țări cu o democrație consolidată, activitatea de sezon din ferme a trecut oarecum într-un con de umbră. Pentru finanțarea înființării culturilor de toamnă, agricultorii au valorificat, în multe cazuri sub prețul de producție, o bună parte din recolta acestui an, în completarea modestelor subvenții de care au beneficiat, cei drept în al 12-lea ceas! Sunt totuși de salutat câteva inițiative ale Executivului, menite să ușureze povara costurilor de producție, în special pentru micii fermieri.

Astfel, dacă până la începutul acestei luni, potrivit comunicatelor oficiale, plățile directe și cele pentru finanțarea proiectelor din sectorul dezvoltării rurale au depășit 90% din suma alocată de UE acestui scop, până la 1 decembrie avansul în contul anului 2016 va depăși un miliard euro. Deci suma care se va plăti în avans va fi de trei ori mai mare decât cea stabilită în anii precedenți.

Propunerile de eliminare a impozitării subvențiilor din agricultură, inclusiv implementarea unui regim special pentru fiscalizarea micilor fermieri, sunt măsuri benefice pentru agricultori, facilități care se practică și în alte țări membre ale Comunității Europene.

Din păcate, realizarea unor proiecte majore în sectorul îmbunătățirilor funciare, cu precădere pentru reabilitarea marilor sisteme de irigații sau a îndiguirii zonelor inundabile adiacente apelor interioare cu finanțare bugetară comunitară sau extracomunitară nu sunt deocamdată înscrise ca priorități efective ale Executivului. Se preferă plata unor despăgubiri celor afectați de secetă sau inundații, în detrimentul efectuării unor investiții generatoare de locuri de muncă și profit pentru fermieri și bugetul statului. Potrivit specialiștilor, aceste investiții de larg interes pentru întreaga populație sunt tot atât de importante și prioritare pentru dezvoltarea economică precum modernizarea rețelei rutiere și feroviare a României.

Pentru a pune ordine în domeniul fondului funciar, viitorul legislativ și executiv, pe lângă rezolvarea cadastrului agricol, ar trebui să mai aibă ca prioritate și promovarea unor acte juridice pentru reglementerea vânzării terenurilor agricole, în concordanță cu interesul național, dar și cu practica în materie din țările membre ale Comunității Europene. Presa de specialitate, și nu numai, a făcut cunoscute opiniei publice câteva propuneri legislative ale Executivului și ale unor parlamentari, inclusiv unele condiționări pe care ar trebui să le cuprindă viitoarele reglementări juridice privind vânzarea terenurilor agricole.

Cam târziu se încearcă promovarea acestor inițiative dacă luăm în considerare că peste 30% din suprafața agricolă a țării este deja înstrăinată, iar problema cadastrului este departe de a fi actualizată. Dacă la conferința „PNDR 2014-2020: prezent și viitor“, organizată în cadrul IndAgra, au fost comunicate măsuri de sprijin adresate cu prioritate micilor fermieri, aceștia sunt foarte nemulțumiți de faptul că întâmpină mari greutăți și în ceea ce privește valorificarea unor produse agroalimentare prin marile lanțuri de magazine, potrivit prevederilor Legii nr. 321/2009. Cauzele majore ar fi dificultatea de asociere a acestora pentru asigurarea fondului de marfă cantitativ și calitativ, dar și faptul că normele de aplicare a actului normativ ce reglementează valorificarea acestor produse, prin rețeaua sus-menționată, încă nu au fost publicate.

MADR are posibilitatea de a finaliza baza legală pentru derularea acestor parteneriate, sprijinind astfel agricultorii să-și valorifice produsele, pentru ca acestea să nu se deprecieze în depozite, ci să ajungă pe masa românilor la un preț atractiv. „Complexă, deseori confruntată cu greutăți insurmontabile, dar dureros de frumoasă, ca și viața românului, este activitatea agricultorilor“‚ conchide, după ani de muncă și privațiuni, un mare teolog al României, îndrăgostit până la sacrificiu de glia străbună!

Simona MUNTEANU

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani