La sfârșitul anului trecut, a avut loc o prezentare a tipurilor de porumb cultivate și utilizate pentru nutriția animalelor din Franța. Manifestarea a fost susținută de domnul Bertrand Carpentier, de la Institutul Arvalis.
Institutul Arvalis este specializat în realizarea programelor de cercetare la: cereale, porumb, culturi proteice, cartofi și furaje. Rezultatele obținute de cercetătorii de aici sunt destinate îmbunătățirii producțiilor fermierilor francezi. Obiectivele instituției urmăresc adaptarea produselor agricole la cererea existentă pe piață, realizarea de producții ecologice, care la ora actuală sunt foarte solicitate de către consumatori, precum și desfășurarea unor acțiuni de promovare a agriculturii.
Institutul vegetal Arvalis a fost creat de fermierii francezi, care îl susțin, din punct de vedere financiar, în proporție de peste 70%.
Programul pentru porumb
Prin rețeaua experimentală a institutului se urmăresc varietățile de porumb sub aspectul potențialului, calității producției și toleranței la boli. Adaptarea utilizării pesticidelor la cerințele producției medii, precum și a standardelor arhitecturale pentru varietățile timpurii la strategiile de irigare și stres reprezintă acțiuni tehnice care se desfășoară în cadrul programului. Cercetările din ultimii ani au fost orientate asupra densității vegetale, sistemelor de irigare, controlului buruienilor și dăunătorilor din cultură.
În Franța, sunt create circa 80 de tipuri de varietăți de porumb anual, ceea ce impune stabilirea performanțelor anuale ale fiecărui tip.
Porumbul furaj
Suprafața destinată acestei culturi este de 1,4 milioane de hectare și se află amplasată, cu precădere, în partea de vest a Franței. În funcție de climat și de regiune, însămânțarea se execută în periada 15 aprilie-10 mai, iar recoltarea are loc în intervalul 25 august-10 octombrie.
Producția medie la hectar variază între 10 și 16 tone și este destinată în principal pentru furajarea vacilor de lapte în perioada de iarnă, porumbul furajer reprezentând 50-80% din rație. În vara snului 2007 a fost folosit la completarea hranei animalelor.
Porumbul poate fi recoltat atât ca plantă întreagă, cât și sub formă de boabe umede sau uscate.
Alegerea varietăților
Un criteriu pentru alegerea varietăților este reprezentat de suma temperaturilor zilnice, de la semănat până la recoltat. Astfel, o varietate timpurie nu va folosi toată lumina disponibilă și trebuie adaptată data recoltatului, iar una târzie pune în pericol recoltarea.
„Alegerea unei varietăți timpurii în anul 2006, când în perioada de vară Franța s-a confruntat cu o lună de secetă, a dus la obținerea unor randamente acceptabile.“
Influența condițiilor de vegetație
Porumbul este o plantă sensibilă la stresul provocat de lipsa apei pe parcursul perioadei de înflorire.
Efectele stresului hidric sunt hrănirea necorespunzătoare a plantei și lipsa știuleților.
Controlul culturii
Lucrările de pregătire a patului germinativ au o importanță majoră în realizarea unei producții bune, deoarece acestea influențează germinația și dezvoltarea ulterioară a sistemului radicular. De aceea, „sistemul radicular trebuie să fie cât mai profund pentru a permite plantei să absoarbă cât mai multă apă și elemente nutritive“.
O atenție deosebită este acordată buruienilor, care concurează cu plantele de cultură pentru apă și elemente nutritive. Pentru evitarea apariției bolilor, se pune accent pe rotația culturilor și mai puțin pe aplicarea tratamentelor fitosanitare. „Controlul recoltării este necesar pentru a asigura curățirea întregii cantități recoltate.“
Utilizarea varietăților adaptate genetic
„Noile varietăți aduc 1% randament/an, fără a modifica tehnicile de cultură.“ Progresul genetic a permis: obținerea unor varietăți timpurii, care sunt adaptate recoltării în perioada optimă, realizarea unor producții medii mari și stabile, mărirea toleranței plantei la stresul hidric și menținerea verticalității acesteia.
Utilizarea mijloacelor genetice a permis crearea unor varietăți de porumb care prezintă toleranță la bolile foliare.
Porumbul siloz
„Porumbul furajer se recoltează ca plantă întreagă, care are la recoltare un indice de substanță uscată de 30-35%. Această valoare asigură cea mai bună conservare în siloz.“ Porumbul siloz se produce, se utilizează la nivelul fermei și este baza furajării vacilor cu lapte pe timpul iernii, deoarece are o valoare energetică ridicată și stabilă – 0,92/kg masă uscată.
„Utilizarea acestui tip de porumb în rația de hrană a unei vaci de lapte poate aduce până la 80% energie, 60% azotat, 30% minerale.“ Pentru reușita însilozării, studiul recoltei este foarte important.
Umiditatea mare a porumbului siloz este „o oportunitate pentru fermierii care își produc singuri furajele datorită prețului mic al porumbului față de cel de pe piață, reducerii costurilor de transport și de uscare.“
Rații de hrană
În timpul iernii, la vacile de lapte, furajarea va fi completată cu 2 kg/zi de porumb cu un conținut ridicat de umiditate, iar la vacile reformate, cu 3 kg/zi. Utilizarea boabelor de porumb în rațiile de hrană la porci duce la un aport de fosfor ușor digerabil, modificarea compoziției acizilor grași, concentrarea de energie și reducerea costurilor furajării. Porumbul boabe uscat este o cereală importantă pentru industria alimentară și furajeră, datorită valorii nutritive ridicate. Acesta prezintă un potențial ridicat raportat la producția medie.
Nicoleta Burtan
