Povestea ”Sparanghelului de poveste”, o cultură care se extinde în România

​În județul Argeș este una dintre cele câteva plantații de sparanghel de la noi din țară. Producătorii sunt încă rezervați în a planta sparanghel, deși cererea este foarte mare. Și materialul săditor este o problemă pentru că nu se produce la noi, iar cei care pot livra din surplusul lor au cantități foarte reduse. În plus prețul unei rădăcini a crescut de 2-3 ori de acum un an-doi. Dar este o cultură care devine profitabilă în scurt timp după ce începe să producă. 

​Plantațiile de sparanghel de la noi au în jur de 1 până la 3 hectare (cum este cea fraților Toma din Buzău), unele dintre ele fiind mai degrabă pentru consum propriu decât comerciale. De aceea, unul dintre proiectele susținute și în cadrul programului TalentA este cel al Ionelei Vișan din Argeș, care încercă să producă sparanghel pentru piață pe o suprafață de aproape un hectar. Primele 2.700 de rădăcini de anul doi le-au cumpărat de la un producător din Iași și le-au plantat pe terenul moștenit de la părinți.
A ales această cultură de nișă în urmă cu câțiva ani când încă lucra în Germania în cu totul alt domeniu. Dar dorea să se întoarcă și avea nevoie de un ”motiv”. Ionela Vișan a optat pentru o afacere în agricultură, fiind pasionată de grădinărit, dar fără a ști prea bine ce înseamnă un business în acest domeniu. Ideea de a produce sparanghel a apărut în urma unui reportaj TV în care producătorii germani se plângeau de lipsa muncitorilor români de pe plantațiile lor. După doi ani de drumuri între România-Germania, timp în care veneau în țară pentru a se îngriji de cultură, în 2023 au luat decizia de a se întoarce definitiv. S-au lovit aici de multe ”NU”-uri din partea cunoștințelor, dar, așa cum spune și ea, a fost surprinsă să vadă cât de bine a funcționat promovarea organică, dintr-o pagină de Facebook și Instagram și de pe grupuri de producători locali. Apoi cererea a crescut treptat, s-a format o bază de clienți mici, câteva zeci până într-o sută. Acum comenzile medii sunt 1-4 kg săptămânal la clienții cei mai fideli, familii în general, precum și cei ocazionali. La restaurante livrează în jur de 15-20 kg săptămânal, la fiecare. ”Livrăm mare parte la clienți privați și câteva localuri în Brașov cu care am colaborat chiar de la început. Dar deocamdată, neavând suficientă producție, nu ne-am extins pe HoReCa. Ne place la început de sezon mai ales să mergem personal să facem primele livrări”, spune Ionela Vișan, pentru că i-a plăcut mereu să aibă legătură directă cu clienții și să-i cunoască.
 
Cultură, recoltă, piață
Anul trecut suprafața plantată a fost extinsă, într-o altă locație decât cea inițială. Primăvara aceasta vor recolta primele tulpini din noua plantație, mai mult pentru testare. ”Vrem ca plantele să producă un timp cât mai îndelungat, nu vrem să forțăm cultura, iar momentan producțiile sunt mici”, spune producătoarea. În sezon, dacă și temperaturile ajută, se poate recolta și de două ori pe zi.
Ionela Vișan spune că sparanghelul este rezistent la secetă în general, dar nu și plantele tinere. Iar în urma experienței de vara trecută, au instalat acum și un sistem de irigare. Nu este o cultură pe biloane, cum vedem de multe ori la alți producători europeni, care necesită o altă tehnologie și se obțin și tulpini albe, ci doar la nivelul solului. ”Costurile de înființare depind de metodă: pentru plantarea de material de doi ani sunt mai mari, dar investiția se recuperează rapid în primii ani. Cultura de sparanghel este costisitoare mai degrabă la nivel de timp. Financiar, pentru noi, nu a fost mult, câteva mii de euro, mai ales că nu avem suprafață mare. Utilajele le-am achiziționat treptat. Este o cultură profitabilă pe termen lung, necesită răbdare, dar merită efortul”, povestește ea. Și-a dorit un produs nișat, a cărui producție și vânzare se poate controla mai ușor, mai ales pentru că a văzut cum la alte culturi se investește mult și se face apoi risipă când este plin sezon de recoltare.
”Producțiile noastre nu au fost foarte mari, dar se poate ajunge la 5 tone/ha în condiții bune. Noi am încercat să nu recoltăm chiar tot, am lăsat și pentru insecte, să dăm și ”partea naturii”. Folosim soluții biologice de combatere, inclusiv de la Corteva Agriscience. Nu am avut probleme deosebite până acum, mai ales că nu sunt culturi în jurul nostru. Una dintre buruienile problemă este pirul, dar sparanghelul rezistă destul de bine. Am testat și o plantă ”erbicid”- Facelia, care este și un bun îngrășământ natural. Am identificat însă gândacul sparanghelului și ceva dăunători de sol”, vorbește Ionela Vișan despre primele provocări din cultură. Producția de material săditor este o altă direcție de dezvoltare, atât pentru necesarul propriu, cât și pentru vânzare. În acest moment prețul mediu pe piață al sparanghelului variază, în funcție de producător și distribuție, de la 35 la 60 lei/kg la raft. Din ferma argeșeană a plecat cu 50 lei la către toți clienții, mai ales datorită faptului se face o sortare foarte atentă la recoltat. Însă produsul nu este unul perfect, ci unul ”natural” spune producătoarea, uneori poate avea și pământ pe el, ceea ce îl ajută să rămână mai mult timp proaspăt. Deși este adepta consumului de legume proaspete în sezonul lor de creștere (mai ales în cazul sparanghelului care este perisabil și își pierde repede calitățile nutritive și gustul), Ionela Vișan se gândește și la o posibilitate de procesare/conservare a surplusului, și chiar a testat câteva rețete. Momentan este mulțumită deoarece anul acesta are deja liste de așteptare pentru comenzi, chiar de acum două-trei luni. Ambalarea o va face de acum în pungi de hârtie pentru vrea să reducă utilizarea plasticului, dar la baza buchetelor de tulpini va folosi o folie, mai ales la cele care sunt transportate la distanță mai mare, pentru a se păstra cât mai hidratate. ”Recomandăm să nu se taie direct toată partea lemnoasă (exteriorul tijei), care poate fi curățată cu un peeler și gătită câteva minute în plus, astfel încât să consumăm cât mai mult din tulpină”, își sfătuiește ea clienții.

​Promovarea brandului ”Sparanghel de poveste” pe piața românească
După extinderea plantației a urmat o perioadă de studiu intens, de învățare, inclusiv prin participarea în programul TalentA ”care mi-a dat încrederea, curajul și informațiile de care aveam nevoie pentru a face mai mult din această încercare a noastră de cultiva și vinde sparanghel în România”, a spus Ionela Vișan despre trecerea de la dorință la afacere, mai ales că până acum întreaga investiție a fost din fonduri proprii. Scopul principal este să se concentreze momentan pe piața din România, iar ”Sparanghel de poveste” să devină un brand cunoscut și apreciat.
”Ne-am bucura să fim mai mulți producători de sparanghel, pentru că o suprafață mai mare în țară ne-ar permite o omologare de produse de protecție, ne-am putea asocia și organiza în grupuri care să vândă. În Germania sunt foarte mulți producători, nu este supraproducție și nici prețul nu a scăzut. Foarte mulți dintre ei vând la poarta fermei în magazine proprii, dar la prețuri mai mici decât în piață, nu mai mari! La fel îmi place ideea de ”porți deschise” în fermă, unde vizitatorii vin, își culeg singuri, iau contact cu cultura, primesc produse și rețete. Dar din nou, și subliniez acest aspect, fără taxe de intrare/participare sau prețuri mai mari de vânzare, pentru că se exclud culesul, ambalajul, transportul etc. Plus că vizitatorul oricum cheltuie cu drumul până la fermă. Trebuie să ne gândim și la partea umană, la copii și la educație. Ca antreprenor, poți returna comunității tale sau oferi o parte din câștigul tău”, mai explică Ionela Vișan din viziunea sa de antreprenor în agricultură.
 
Roxana Drăghici