Poziţia Clubului Fermierilor Români privind posibilul impact al producţiei scăzute de cereale

1/9/2020

Clubul Fermierilor Români adresa la finalul lunii august preocupările exprimate în spaţiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului şi panificaţiei şi traderii de cereale privind impactul producţiei scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieţei, contractelor comerciale şi asigurării securităţii alimentare a României şi evidenţiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică şi comercială.

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producţiei în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanţat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendinţa fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin aşteptarea unor condiţii mai bune la vânzare. Constatăm în acest sens că relativ cantităţi scăzute de grâu au fost contractate şi vândute. În ciuda secetei şi a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experţii Clubului (confirmată şi prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranţa alimentară a României nu este nici pe departe ameninţată, ţinând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone/lună. De aici, rezultă un necesar de circa 2,2 milioane tone consum intern anual. Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone faţă de anul 2019, când în aceeaşi perioadă iulie-august s-au exportat 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern şi ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil. tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziţionată încă de procesatori din necesarul de 2,2 mil. tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivităţii, piaţa internă este peste cea de export şi, în mod firesc, prima opţiune de vânzare este piaţa internă. Preţul grâului în portul Constanţa (considerat referinţă) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menţionăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în judeţul Argeş pentru piaţa locală, pentru care preţul de vânzare a fost de 845 lei/tonă. Ţinând cont că din această locaţie până la portul Constanţa costul logistic este de 75 lei/tonă, rezultă un preţ al grâului de 920 lei/tonă. Piaţa bazinului Mării Negre indică preţuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească şi ucraineană, a necesităţii vânzării în diverse destinaţii, cele două ţări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producţie estimată de 78 milioane tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-a reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia) din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piaţa de export. Mai mult, au fost situaţii în care a fost achiziţionat grâu din Ucraina şi adus în Constanţa pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din acelaşi motiv. Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care aşteaptă ancorate în raza portului Constanţa, precum şi a celor care trebuie să sosească ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România.

Conform ultimului raport naval pentru perioada 14-19.09.2020, totalul cantităţilor de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră foarte mică comparativ cu anii precedenţi. În spaţiile de depozitare deţinute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români există cantităţi importante şi suficiente de grâu cu destinaţie comercială şi invităm pe această cale procesatorii să îşi manifeste intenţia de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susţine cererea de grâu pentru piaţa românească. Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare şi simplificare a lor conform pieţelor internaţionale, precum şi termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale pieţelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut şi vor continua să vândă cu prioritate către piaţa din România, în condiţii echilibrate din punct de vedere al preţului, al condiţiilor de plată şi al condiţiilor de calitate. Piaţa trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenţii şi fără a crea panică. Interdicţia de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor şi a restricţionat accesul lor la un potenţial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro per tona de grâu, în condiţiile în care toate opţiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.

0 Comments

articole

Poziţia Clubului Fermierilor Români privind posibilul impact al producţiei scăzute de cereale

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT