Preocupări ale USV Iași pentru „actualizarea” soiurilor de grâu românești

​În cadrul evenimentului organizat la începutul verii de Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) la Universitatea de Știinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, am avut ocazia să participăm la cea de-a IV-a ediție a „Zilei Biodiversității Grâului”, ce s-a desfășurat în câmpul experimental al Fermei Didactice și de Cercetare Ezăreni. 

​Conf. dr. Iulian Gabur, prodecan al Facultății de Agricultură din cadrul USV Iași, a vorbit fermierilor prezenți la manifestare despre preocupările instituției în domeniul ameliorării plantelor - pentru a obține soiuri noi cu caracteristici mult îmbunătățite dar și despre noile tehnici genomice (NGT) și legiferarea acestora la nivel european.  
„Astăzi avem în colecție alac, spelta, grâu comun, aristat și nearistat - o mare parte din aceste forme biologice fac parte din colecția Băncii de Resurse Genetice Suceava dar unele dintre ele sunt creații noi, ale noastre, pentru că încercăm să îmbunătățim genetica existentă și s-o actualizăm.
În câmpul experimental avem microploturi cu peste 400 de varietăți de grâu și aici vedem componenta de ameliorare convențională, soiuri obținute prin încrucișări clasice, care au fost testate în câmpurile noastre timp de 4 ani, dar și în cele ale partenerilor noștri.
Obiectivul nostru principal este să cunoaștem genetica acestor plante, de ce unele soiuri se prezintă foarte bine în condițiile în care tehnologia a fost minimă, fără fertilizare și tratamente. Acest lucru ne deschide mai multe direcții de cercetare.
În primul rând noi am vrea să ducem soiurile de grâu românești în etapa următoare – mă gândesc la producții de peste 10 t/ha, cu conținut ridicat de proteină, dar și cu indici de panificație foarte buni. Ne interesează componenta de ameliorare pentru agricultura ecologică deoarece în acest sistem sunt foarte multe limitări și cred că o bună parte din genetica pe care o prezentăm aici s-ar preta pentru acest tip de agricultură.
Pe lângă partea de ameliorare convențională noi suntem preocupați și de ameliorarea de precizie, prin noile tehnici genomice (NGT). Acestea au luat avânt din 2023, când Comisia Europeană a propus un nou regulament, unul prin care ar putea fi permisă utilizarea acestor tehnologii în agricultură. Vă spun că aceste tehnologii au potențialul să scurteze major procesul de ameliorare. Fiecare soi pe care îl vedeți în acest câmp are minimum 15 ani de cercetare în spate. Cu ajutorul NGT-lor am putea scurta această perioadă iar în 3 - 5 ani am putea obține un soi nou, scăzând foarte mult și costul pentru obținerea acestuia.
Potrivit studiului de impact publicat de Consiliul Științific al Comisiei Europene, costul pentru obținerea unui soi nou la nivel european este cuprins între 2 și 3 milioane de euro, pe când un soi nou obținut prin NGT ar costa 0,5 milioane de euro. Pentru fermieri ar însemna acces la genetică nouă într-un timp mai scurt și produsul rezultat la un cost mult mai mic”, a susținut cercetătorul.
 
În studiul amintit mai sus se regăsesc și alte informații cu privire la beneficiile care s-ar fi putut obține dacă noile tehnici genomice ar fi fost legiferate în acest an. Astfel, până în 2030 – 2035 producțiile la culturile de cereale ar fi crescut cu 16% și cu 9% în cazul plantelor oleaginoase. Economiile obținute ar fi fost consistente, de pildă de până la 2,7 miliarde de euro pentru noile varietăți de cereale și de 244 milioane de euro pentru cele oleaginoase. Alte beneficii majore, cele pentru mediu, s-ar reflecta prin reducerea cantității de îngrășăminte chimice administrate (cu 1 – 4% în funcție de specia de cultură) și pesticide.
De exemplu, în cazul cartofului cantitatea de fungicide s-ar reduce cu 50 până la 80%.”
 
În câmpul experimental de la Ezăreni se afla și o varietate mai veche de grâu care are spice lungi de până la 24 cm, însă capacitatea lui productivă este scăzută.
În colecția instituției se afla și o varietate de grâu din timpuri preistorice și care are o toleranță foarte bună la secetă. Aceasta este alacul.
Cercetătorii, având la îndemână resurse genetice ce provin de la populații locale, foarte vechi, până la soiuri moderne, pot identifica caracterele de interes precum productivitatea ridicată, calitatea sporită, toleranța mare la diferiți factori de stres etc, și le pot insera cu ajutorul NGT-lor în ADN-ul noilor soiuri.
Facultatea de Agricultură din cadrul USV Iași are pentru cultura de grâu un program de selecție genomică, în colaborare cu Universitatea din Giessen (Germania).
„Încercăm să identificăm în materialul genetic amprenta genetică a unei trăsături, iar apoi s-o selectăm și să vedem dacă poate să fie o linie paternă pentru viitoarele încrucișări.”
Cercetătorii din cadrul Departamentului de Știința Plantelor al Facultății de Agricultură al USV Iași ar putea face și „mâine” ameliorare folosind noile tehnici genomice.
Din păcate birocrația excesivă îi împiedică să realizeze această etapă. De aceea a fost încheiat un protocol cu Universitatea din Giessen. 

​Cercetări la cultura de lupin alb
„La USV Iași avem un program de ameliorare pentru lupinul alb, început în anul 2003; prin iradierea cu 3 doze diferite de radiații gama a 51 de cultivare de lupin în 2016 a fost brevetat primul soi obținut prin mutageneză (soiul Mihai) de amelioratorul principal prof. Dănuț Simioniuc. În anul 2022 sunt omologate alte 2 soiuri. Deci mutageneza funcționează, putem obține soiuri sau hibrizi dar durează foarte mult. Cu ajutorul NGT-lor am scurta foarte mult timpul.
Am testat genetica noastră în câmpurile experimentale de la Miroslava, dar și la Banca de Resurse Vegetale din Suceava și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni, în ideea de a avea o reprezentare mult mai clară a impactului genetic în condiții climatice diferite.
De asemenea, am testat genetica noastră în condiții controlate, în Fitotron - camera unde se pot testa plante în condiții climatice extreme, la temperaturi de -20 grade Celsius până la + 40 grade Celsius, în parteneriat cu Institutul de Cercetare pentru Agricultură și Mediu (ICAM).
Am descoperit că în momentul în care planta a răsărit, temperaturile de sub - 6 grade Celsius sunt critice pentru dezvoltarea lupinului. Un astfel de studiu ne poate ajuta să selectăm mult mai eficient genetica, indiferent de specie”, a precizat prodecanul Facultății de Agricultură.
 
Necesitatea unui centru dedicat noilor tehnici genomice
„Ne propunem să avem un Institut de genomică și biotehnologii, cu o infrastructură similară cu cea a institutului din Germania. În cadrul acestui centru vom putea testa interacțiunea dintre mediu și genetică și putem identifica acele soiuri care se comportă mult mai bine în condiții de stres. De asemenea, putem să ne uităm la arhitectura plantelor, la dezvoltarea lor și putem corela aceste trăsături importante cu producția finală”, a mai declarat conf. dr. Iulian Gabur.
 
Ana Ioniță