Primăvara capricioasă îngrijorează fermierii

​La începutul lunii aprilie s-au semnalat temperaturi negative în timpul nopții, ninsori și rafale de vânt care au supus plantele de cultură la un stres suplimentar, iar temerile fermierilor sunt îndreptate spre impactul acestor fenomene asupra producțiilor.

​Dintre culturile de toamnă, rapița este cea care prezintă o sensibilitate mai mare la acțiunea factorilor climatici, mai ales că aceasta a fost surprinsă în faza de înflorire.
 
Pentru a afla mai multe despre starea culturilor în zona de sud a țării, am discutat cu Costin Telehuz, fermier în județul Ialomița și fost secretar de stat în cadrul MADR.
„Într-adevăr rapița este mai expusă la fenomenele climatice care s-au înregistrat în ultima perioadă decât celelalte culturi, de pildă cerealele păioase. Iar dacă vorbim despre rapiță, consider că trebuie să ținem seama de câteva aspecte, și anume că tija centrală a plantei este în general responsabilă cu 30% din producție.
Dacă într-adevăr s-au pierdut toate inflorescențele de pe tija centrală, handicapul de 30% din producție ar putea să fie recuperat de ramificații.
Un alt aspect este faptul că din ce am văzut până acum - nu știu situația din țară, însă în județele Ialomița și Călărași, plantele de rapiță nu sunt frânte, ceea ce înseamnă că sunt șanse foarte mari să-și revină și să fie într-un stadiu vegetativ normal. Am văzut situații în zona Moldovei acum ceva timp în urmă când un eveniment climatic asemănător, însă cu o cantitate mai mare de zăpadă, a dus la frângerea tulpinilor plantelor și a ramificațiilor. Acolo vorbim de o pierdere de cca 80% din producție.
În județul Ialomița nu am văzut plante frânte și cred că avem motive să sperăm că pierderile nu vor fi foarte mari. Sunt șanse ca plantele să recupereze cu ajutorul ramificațiilor. La acest moment nu știm cu certitudine ce o să se întâmple. Așteptăm să treacă valul acesta de temperaturi scăzute și să vedem cum vor evolua culturile agricole.
Este normal să fim speriați la acest moment, dar personal sunt optimist. Acum trebuie să lăsăm plantele să-și revină, să nu le mai stresăm suplimentar și să evaluăm situația ulterior.”
Referitor la efectuarea tratamentelor fitosanitare, fermierul a declarat că au fost suficiente ferestre cu temperaturi pozitive care le-au permis producătorilor să intre din timp în câmp pentru a îngriji culturile agricole.
 
Culturile de toamnă câștigă teren
„În România suprafețele cultivate cu grâu au crescut, așa cum au crescut și cele cu rapiță.
Grâul a câștigat o pondere mai mare pentru că în ultimii 3 ani producțiile obținute la cultura de porumb au fost foarte slabe. Acest lucru a dus la o creștere firească a suprafețelor de cereale păioase. Considerentele care au dus la creșterea suprafețelor de grâu și orz nu țin de opțiune, ci de nevoie.
Toamna trecută au fost condiții bune pentru înființarea culturii de rapiță. În general, dacă sunt ploi în lunile august și septembrie, suprafața însămânțată cu rapiță este mai mare. Pentru campania de recoltare, dacă vom obține cantități normale, vom avea o producție mai mare de grâu. Rămâne de văzut cum va fi prețul de valorificare.
În momentul acesta piața fizică este din ce în ce mai decuplată de burse. Vom vedea ce o să se întâmple, însă noi, ca agricultori, trebuie în primul rând să ne preocupăm să avem producții mari”, a susținut Costin Telehuz.
 
Ana Ioniță