Prioritati ale noului PNDR

Prioritati ale noului PNDR 2014-2020

La data de 3 aprilie a.c., s-a desfăşurat cea de-a X-a ediţe a evenimentului dedicat agriculturii româneşti - „Mediafax Talks about Agriculture”. În deschidere, au luat cuvântul ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş, care au vorbit despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

---

Înainte de a aborda subiectul fonduriloreuropene alocate în următoareaprogramare financiară, dl Constantin a dorit să precizeze că România a reuşit o premieră în 2013, după 20 de ani: să echilibreze balanţa comercială cu produse agroalimentare şi să exporte mai mult decât importă. „Agricultura este unul dintre principalele motoare de dezvoltare a economiei româneşti. În 2013, agricultura a însemnat 5,7-5,8% ca venit în PIB, iar industria alimentară a adus în PIB 6,2%. Am avut un plus în privinţa exporturilor, în valoare de 325 de milioane de euro, faţă de un deficit în anul 2012 de aproape 800 de milioane de euro. Cred că avem datoria ca prin fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, în special prin PNDR, să continuăm această politică de creştere a importanţei agriculturii româneşti. Cea mai importantă sursă de finanţare în agricultură o reprezintă fondurile europene. Cifrele arată că 2013 a însemnat o infuzie de capital de fonduri europene de 2,7 mld. euro, din care 1,4 mld. euro pentru plăţile directe şi 1,3 mld. euro pentru zona de dezvoltare rurală. Pentru anul 2014, ne-am propus accesarea a 2,9 mld. euro din fondurile europene”, a spus dl Constantin.

În mai, prima sesiune de depunere a proiectelor
Potrivit ministrului Agriculturii, în luna mai se va deschide prima sesiune de depunere a proiectelor şi va fi pe Măsura 121, care priveşte modernizarea exploataţiilor agricole. Accentul se va pune pe fermele zootehnice de creştere şi reproducţie.

„Am ajuns la un acord pe ultimele înţelegeri normative cu Ministerul de Finanţe pentru a deschide prima sesiune de primire a proiectelor în luna mai. Prima sesiune va fi pe Măsura 121 şi sperăm să contractăm 150 de milioane de euro pentru viitoarea perspectivă financiară, pe o zona unde avem mare nevoie, şi anume investiţii în ferme, în cele de reproducţie şi de creştere. Vorbim de fiecare dată de industria alimentară şi cred că meritele principale sunt ale dânşilor, pentru că am reuşit să avem un venit atât de important în PIB. Această creştere, din păcate, se datorează şi importurilor de materie primă, cel puţin pe zona de procesare a cărnii şi la lapte şi de aceea trebuie să intervenim. Încă se importă foarte multă carne şi simţim nevoia să punem accent pe sesiunea din luna mai, pe ceea ce înseamnă fermele de reproducţie şi de creştere. Principiul general al tuturor finanţărilor va fi acela de integrare a producţiei agricole. Cei care vor realiza acest lucru vor avea punctaj suplimentar.”

Conform dlui Constantin, fermele de familie vor continua să beneficieze de sprijin financiar şi în programul viitor. Pentru a facilita accesul la banii europeni, MADR va pune la dispoziţie diverse proiecte-tip în mod gratuit. În 2013, măsura dedicată fermelor familiale a avut o alocare de 50 de milioane de euro. Pentru susţinerea investiţiilor în agricultură şi în mediul rural pentru următorii 7 ani se va aloca o sumă totală de 10 mld. euro, din care 8 mld. euro provin de la bugetul european, iar 2 mld. euro de la bugetul naţional. „La prima vedere, suma pare mare, însă în realitate când mergem pe fiecare măsura în parte vedem că nu este aşa mare. Împărţirea sumelor a pornit de la anumite priorităţi, precum pomicultura, irigaţiile, fermele de familie, integrarea producţiei şi dezvoltarea satului românesc. Am avea nevoie de sume mai mari pentru dezvoltarea satului românesc. În perioada 2007- 2013, am avut 1,3 mld. euro şi am modernizat circa 800 de sate, iar în viitoarea perpectivă avem 1,1 mld. euro şi estimăm că vor avea acces la finanţare circa 600-650 de comune.”

Susţinerea sectorului pomicol
Programul Naţional de Dezvoltare 2014-2020 va avea un subprogram dedicat sectorului pomicol. „Vor fi alocate 260 de milioane de euro, necesare pentru a înfiinţa livezi pe o suprafaţă de 35.000 ha, 40 de milioane de euro vor fi pentru zona de procesare şi alte fonduri vor fi acordate pentru a stimula asocierea, crearea grupurilor de producători şi promovarea produselor. Mă bazez foarte mult pe cercetarea românească, am deschis dialogul cu principalele staţiuni de cercetare şi cu ASAS pentru că vrem să stimulăm producţia naţională, să oferim material săditor autohton, deoarece am văzut că la viticultură au existat anumite probleme din cauza faptului că materialul importat nu s-a aclimatizat condiţilor din ţara noastră”, a spus ministrul Agriculturii.

Fonduri pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii
Măsura va beneficia de o alocare de 370 de milioane de euro şi vor fi, potrivit ministrului Agriculturii, suficienţi pentru a reabilita toată infrastructura secundară de irigaţii.

„Transmit asociaţiilor pe această cale să pregătească deja proiectele. Ele nu vor fi cu mult diferite faţă de cele pregătite în actuala programare financiară şi mi-aş dori ca într-un termen scurt, de 2-3 ani, să semnăm şi să facem deja investiţii în infrastructura secundară, pentru că avem nevoie de irigaţii pentru a obţine producţii constante şi să eliminăm volatilitatea preţurilor”, a susţinut dl Constantin.

CE aşteaptă deciziile privind utilizarea elementelor de flexibilitate
Potrivit comisarului european, legislaţia de execuţie de implementare a Politicii Agricole Comune (PAC) a fost adoptată de CE şi urmează, în scurt timp, să fie adoptată şi de PE, ceea ce înseamnă că statele membre vor avea toată legislaţia europeană necesară pentru a începe pregătirea reformei PAC. Acesta a mai precizat că fiecare stat membru trebuie să notifice CE, până la 1 august 2014, deciziile pe care le-a luat pe elementele de flexibilitate din noua PAC.

„Ţinând cont de faptul că suntem 28 de state membre în UE şi că nu mai putem merge cu un model central de politică agricolă, am venit cu o abordare de integrare a realităţii din UE, pentru că avem o agricultură diversă, iar această diversitate se traduce în PAC prin instrumentele pe care le punem la dispoziţie statelor membre. Punem la dispoziţia statelor membre o flexibilitate mai mare în implementarea Politicii Agricole Comune, mai ales pe partea de model de plăţi directe, pentru că pe dezvoltare rurală există deja această flexibilitate. Nu există elemente de flexibilitate privind gestiunea pieţei, pentru că aceasta se face la nivel comunitar pe piaţa unică şi trebuie să avem reguli comune. Această flexibilitate presupune şi o responsabilitate din partea statelor membre, pentru că ele trebuie să folosească elementele de flexibilitate pornind de la o analiză specifică a situaţiei din respectivul stat membru. România poate să-şi adapteze instrumentele din PAC pentru a duce agricultura la un nivel ridicat de competitivitate, pornind de la situaţia specifică, şi asta presupune şi existenţa unei strategii sau a unei abordări multianuale”, a afirmat dl Cioloş. Elementele de flexibilitate la care a făcut referire oficialul european au fost schema de plată simplificată pentru micii fermieri, aplicarea măsurii de restructurare, acordarea plăţilor cuplate, lista cu cei exceptaţi de la sprijinul financiar pe hectar.

Sprijin pentru micii fermieri
„Schema simplificată pentru fermele mici poate fi aplicată prin acordarea unei sume fixe pentru fermele cu 1-5 hectare ori să se păstreze nivelul subvenţiei la hectar, calculat în funcţie de numărul de hectare. Această schemă am coroborat-o cu o măsură de restructurare din PNDR, care permite acordarea unei prime suplimentare, de până la 120% din plata directă pe care ar fi primit-o cei care au ferme mici, de câteva hectare, şi care, din diferite motive, vor să se retragă din activitatea agricolă. Dacă cedează suprafeţele respective prin vânzare sau prin arendare pe termen lung unor fermieri activi pot primi această primă, însă România trebuie să decidă dacă introduce această măsură în PNDR”, a spus comisarul european. În cadrul programului de dezvoltare rurală, micii fermieri vor putea beneficia de programe de servicii de consiliere şi de sprijin pentru dezvoltare economică şi restructurare, însoţite de finanţări nerambursabile pentru investiţii de până la 15.000 de euro pe fermă. Acesta a mai spus că există în continuare posibilitatea de acordare a plăţilor directe complementare din bugetul naţional şi că Ministerul Agriculturii a luat deja decizia de a le acorda fermierilor români şi în următoarea perioadă.

Plăţi cuplate pentru sectoare sensibile
„Plăţile cuplate pot fi acordate specific pentru anumite tipuri de producţie şi mai ales pentru sectoarele sensibile, şi mă gândesc aici la cel de lapte sau carne, dar pot fi pentru alte sectoare pe care România le consideră sensibile. 13% din alocarea bugetară totală pe plăţi directe le va putea acorda ţintit pentru anumite sectoare pe care le consideră sensibile. Trebuie luată decizia care sunt acele sectoare şi cum se împarte suma respectivă. La cei 13% se mai adaugă 2%, pe care sper să-i folosească şi România, pentru a putea susţine în mod complementar culturile proteice, leguminoase sau proteaginoase, pentru a creşte capacitatea europeană de producţie de furaje şi de proteină pentru dezvoltarea sectorului zootehnic”, a precizat dl Cioloş.

Plăţile redistributive
„Plata redistributivă mi se pare chiar mai inteligentă şi mai eficientă decât plafonarea, pentru că se reduc proporţional subvenţiile la hectar pentru fermele cu un număr foarte mare de hectare, se reduc la un nivel mai mic, şi cresc pentru primele 30 sau 50 de hectare din fiecare fermă. În felul acesta se incită concentrarea spre fermele mici şi medii, spre categoria aceasta de clasă de mijloc în agricultură, iar în anumite zone din România este nevoie de această stimulare, de concentrare a fermelor, chiar de familie, dar care să fie competitive”, a susţinut dl Cioloş.

Subvenţii acordate numai fermierilor activi
„În PAC avem o definiţie a fermierului activ, care presupune şi un minimum de activităţi pe care un deţinător de teren agricol trebuie să le facă pentru a putea fi considerat fermier activ. Dacă România aplică inteligent măsura aceasta, poate să elimine deţinătorii de terenuri care nu-şi lucrează pământul, dar care cer subvenţii. Am vrut să avem definiţia agricultorului activ şi a activităţilor minime tocmai pentru a da posibilitatea statelor membre să-şi rezolve problema suprafeţelor nelucrate, dar subvenţionate. La criteriile prevăzute de regulamentul european, România poate să mai adauge eventual alte criterii specifice referitoare la modul cum se face sau nu se face agricultură în România, tocmai pentru a curăţi puţin terenul din acest punct de vedere şi de a focaliza subvenţiile către suprafeţele într-adevăr întreţinute şi lucrate”, a spus oficialul european.

Politică europeană de promovare
„Am ajuns la un acord în negocierile între PE şi Consiliul de Miniştri pe baza unei propuneri a Comisiei Europene pentru o politică europeană de promovare a produselor agroalimentare cu un buget de până la 200 mil. euro/anual, la nivel european, pentru promovarea pe piaţa internă a produselor agroalimentare, dar mai ales pentru promovare pe piaţa externă. Nivelul de cofinanţare european pentru ţările aflate sub programe de asistenţă financiară, cum este şi cazul României, este de până la 75% pentru programe simple de promovare pe piaţa internă şi de până la 85% pentru promovarea pe piaţa externă. Se doreşte promovarea produselor de calitate, cu indicaţie geografică sau denumire de origine. Cu ajutorul acestei politici se pot dezvolta şi scheme de calitate naţională”, a afirmat dl Cioloş.

Programul LIDER
„Acest program mi se pare esenţial pe viitor. Personal, apreciez că este una dintre surprizele plăcute ale PNDR din perioada 2007-2013, pentru că, în ciuda faptului că a început mai greoi, ce am văzut pe teren, modul cum au evoluat lucrurile sub aspectul organizării grupurilor de acţiune locală ţine aproape de miracol, dacă ţinem seama de mentalitatea din România vizavi de asociere şi de activitate în comun. M-am întâlnit cu câteva din cele peste 80 de GAL şi sincer sunt foarte încântat de modul în care lucrurile au evoluat, nu atât pe proiectele de investiţii pe care le-au finanţat, cât mai ales de colaborarea acestora, de modul cum au reuşit să se înţeleagă pe anumite priorităţi care trec dincolo de drumuri, de poduri şi canalizare etc., au trecut pe parte de dezvoltare economică şi de punere în valoare a potenţialului productiv de la nivel local. Sper să se găsească înţelepciunea la Ministerul Agriculturii ca să se asigure o anumită continuitate în următorul program de dezvoltare rurală şi să se construiască pe fundaţia a ceea ce există”, a subliniat dl Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ana MUSTĂŢEA