Noul ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, este absolvent al Facultății de Economie Agrară, promoția 1988. A lucrat în agricultură ca economist la întreprinderea de stat pentru creșterea porcilor din Stăncești, județul Prahova, apoi a fost cercetător științific la Institutul de Economie Agricolă.
În perioada 1995-2006, a activat în Delegația Comisiei Europene în România, iar din septembrie 2006 până decembrie 2009, ca negociator și coordonator al Programului de Dezvoltare Rurală.
Invitat la emisiunea Antena Satelor din data de 2 ianuarie a.c., Mihail Dumitru a vorbit despre problemele, soluțiile și direcțiile de dezvoltare ale agriculturii românești din 2010 și anii ce vor urma.
Asigurarea necesarului de consum din producția internă
„Primul obiectiv din programul de guvernare al Guvernului învestit este să asigurăm din producția proprie necesarul de consum, iar acesta este unul dintre obiectivele mele și toate măsurile pe care le voi lua vor concura către îndeplinirea acestui obiectiv. Nu mi se pare normal și corect ca o țară ca România, care are un asemenea potențial agricol, să nu-și poată produce carnea de porc și carnea de pasăre, să nu ne putem produce legumele necesare. Activitățile, programele și politicile pe care eu vreau să le dezvolt vizează, în primul rând, dezvoltarea acestor sectoare. Aș vrea să schimbăm puțin optica, aș încerca un proces, dacă vreți, de educare și de schimbare de mentalitate.
Eu cred că este mult mai important să ajutăm aceste sectoare deficitare, unde noi importăm foarte mult, să se dezvolte, să facem investiții masive aici, iar acești agricultori să ajungă să producă competitiv carne, legume, fructe și în nici un caz să dăm niște subvenții care doar să mențină în viață un sector economic.
Scopul meu este să-l dezvoltăm și să-l modernizăm, iar fermierii din acest domeniu să reușească să funcționeze pe o piață concurențială prin forțe proprii, iar noi doar să-i ajutăm cu acele mecanisme prin care ei să devină puternici și să se dezvolte.”
Absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene
„A doua prioritate este legată de absorbția și de utilizarea eficientă a fondurilor europene. Aș vrea să reamintesc că ministerul pe care îl conduc este gestionarul a trei dintre cele șase fonduri europene de care beneficiază România ca stat membru, iar ca volum al acestor fonduri, MADR gestionează aproximativ 40% din toate fondurile europene care vin în România. An de an, fermierii s-au confruntat cu anumite deficiențe de sistem, care trebuiesc corectate, astfel încât noi să garantăm fermierilor că vor primi la timp banii. Am început deja să lucrez cu colegii din minister și din agențiile de plăți, astfel încât aceste mici deficiențe tehnice… mici sau mari, depinde, să fie corectate o dată pentru totdeauna și să nu mai avem, an de an, aceeași problemă cu întârzierea la plată. Vreau ca aceste plăți să se facă după calendarul stabilit în regulamentele europene și oamenii să aibă certitudinea că în acel interval stabilit în regulamentul european ei își primesc banii.
Pe de altă parte, fondurile pentru dezvoltare, provenite din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, vor fi un sprijin puternic pentru modernizarea și dezvoltarea satului și a agriculturii românești. Multe lucruri se pot face cu 8,1 miliarde de euro – fonduri europene, la care Guvernul mai adaugă un efort de cofinanțare de circa 3 miliarde de euro, plus cofinanțarea privată a beneficiarilor, și totul se ridică la circa 13 miliarde de euro. Vreau ca acești bani să fie folosiți eficient și în urma lor să se vadă o modificare în bine, să se îmbunătățească viața oamenilor de la sat, oamenilor să le placă să trăiască și să muncească la sat.
Cea mai mare parte a acestor sume merge, în primul rând, către modernizarea și dezvoltarea investițiilor în sectorul agricol și al industriei alimentare – acolo investim masiv, sunt fonduri de circa 1,7-1,9 miliarde de euro pe care le investim în agricultură. A doua mare direcție de utilizare a acestor fonduri este cea legată de modernizarea satului, de infrastructura rurală: drumuri, apă, canalizare, servicii locale, comunitare: servicii sociale și de sănătate; renovarea satelor, dezvoltarea turismului rural, dezvoltarea microîntreprinderilor, dezvoltarea de activități economice alternative în mediul rural, astfel încât oamenii să nu mai fie dependenți numai de câștigurile din agricultură, ci să se creeze locuri de muncă neagricole în sat, astfel încât oamenii să poată să rămână în sat, să muncească în sat și să obțină venituri care să le permită un trai decent.”
Finanțarea sectorului agricol
„A treia prioritate este o mare necesitate a sectorului agricol din ultimii 20 de ani, aceea de a se asigura capitalul, finanțarea sectorului agricol. Sectorul financiar-bancar nu este foarte încrezător și foarte favorabil finanțării activității în agricultură din cauza unor motive și obiective și subiective – riscul este mai mare în acest sector, există niște probleme legate de garantarea creditului, viteza mică de rotație a banilor, rata profitabilității este mai scăzută. Aici va trebui să încep din nou un dialog foarte constructiv cu sistemul bancar, să-l determinăm să creeze niște instrumente specifice pentru a finanța acest sector, și nu numai, să finanțeze, de asemenea, IMM-urile din mediul rural, întreprinderile care vor să dezvolte aceste activități alternative.
Avem nevoie de această intervenție a sectorului financiar-bancar în primul rând pentru a asigura o permanență a capitalului de lucru al fermierilor și al întreprinzătorilor, iar al doilea rând, pentru a asigura cofinanțarea acestor proiecte masive de investiții din fonduri europene.
Pot să vă spun că am început deja să facem ceva. În ultima ședință de Guvern de săptămâna aceasta am stabilit noile condiții de garantare a creditelor de lucru, condiții care sunt mult mai favorabile, în sensul că noi putem garanta din resurse bugetare, prin fondul de garantare, până la 80% din valoarea creditului. Pe partea de investiții deja avem în pregătire și vom lansa licitația pentru a selecta fondurile care vor gestiona acești bani pentru două noi scheme de garantare în domeniul investițiilor: una care se adresează fermierilor și industriei alimentare și alta care se adresează IMM-urilor care funcționează în economia rurală. Și aici suntem avansați; unul, cel pe capital de lucru, este deja operațional, iar celălalt sperăm ca în luna aprilie cel mai târziu să-l avem pe deplin operațional. Doresc să menționez că a doua facilitate de garantare este cu cofinanțare europeană și națională.”
Descentralizarea și modernizarea aparatului agricol
„A patra prioritate este legată de descentralizarea și de modernizarea aparatului agricol al României. Este un proiect la care au lucrat și colegii dinaintea mea din minister, este vorba de a apropia serviciile agricole de fermieri, de omul care lucrează pământul, și vizează dezvoltarea unor camere agricole la nivel local, iar acest serviciu trebuie să fie cât mai aproape de fermier și să-l ajute în toate demersurile, de obținere de ajutoare financiare, dar și în pregătirea de proiecte și acordarea de sfaturi tehnice de specialitate pentru a înțelege cerințele comunitare în domeniul agricol.
Există și o inițiativă parlamentară, a existat și o inițiativă a ministerului ca să reîncepem dialogul cu asociațiile fermierilor. Pe data de 7 și 8 ianuarie am invitat la discuții, la minister, asociațiile profesionale ale fermierilor, astfel încât să începem, pentru fiecare sector în parte, să identificăm nevoile și să mergem mai departe cu aceste inițiative.”
Noi forme de subvenții
„Doresc să găsesc o formulă de înlocuire a unor subvenții care au încetat să mai existe la începutul anului 2010, din cauza faptului că aceste subvenții au avut un regim tranzitoriu. Nefiind conforme cu normele europene privind concurența și ajutorul de stat pentru agricultură, în momentul în care am negociat aderarea la UE am obținut o perioadă de grație de 5 ani până la eliminarea lor.
Este vorba, în special, de trei sectoare: porc, pasăre și legume, fiecare dintre ele foarte importante. Uzând de cunoștiințele mele în domeniu și cu relațiile și contactele pe care le am la Bruxelles, voi încerca să găsesc niște forme de sprijin pentru aceste sectoare. De asemenea, nu cred că ne putem aștepta la o creștere a prețurilor produselor alimentare din următorul motiv: argumentul foarte folosit este că vor dispărea subvențiile.
Aș vrea să fiu foarte clar, vor dispărea niște subvenții, pe care încercăm să le înlocuim cu altceva. Nu trebuie să uităm faptul că fermierii primesc cea mai mare parte a subvențiilor în sistem european, iar acestea cresc an de an până la nivelul anului 2015, când vom atinge nivelul mediu din UE.
Pe de o parte, noi avem o creștere a subvențiilor acordate fermierilor, a subvențiilor generale de care beneficiază toți fermierii, argumentul că dispare un mic procentaj în niște subvenții pe sectoare, pe care noi le dăm, nu cred că este sufiecient de solid pentru a justifica o ipoteză a creșterii prețurilor. Probabil că va fi undeva o influență legată de creșterea prețului la energie, dar această influență poate fi foarte mică. Dar nu trebuie să uitați faptul că produsele la care se vehiculează o creștere mare de prețuri provin, în special, din importuri sau din comerț intracomunitar. Or, a folosi argumente interne pentru a justifica o asemenea creștere nu mi se pare un argument foarte bine fundamentat. Eu cred că nu vom avea creșteri substanțiale de prețuri.”
Constituirea de grupuri de producători
„O altă prioritate este determinarea fermierilor de a se organiza în grupuri de producători pentru a putea avea un cuvânt de spus în relația cu supermarketurile. S-a făcut un prim pas cu acest cod al bunelor practici agricole. Va trebui acum să îl punem în aplicare și să-l facem să funcționeze. Avem resurse importante de dezvoltare rurală în planul național și sper să obținem și alte resurse prin bugetul de stat, astfel încât să accelerăm acest proces de organizare și să-i dotăm pe producători și cu o infrastructură de depozitare și stocare a producției, astfel încât să nu mai fie vulnerabili în fața celor puternici din lanțul agroalimentar. Puterea lor de negociere cu marile grupuri de retail trebuie să crească și posibilitatea de a-și păstra produsele o perioadă de timp, astfel încât să obțină prețuri mai bune.”
Suplimentarea resurselor
„Comparativ cu anii anteriori, nu arată foarte rău. Suntem cam la același nivel cu anul trecut. Bineînțeles că suntem într-o perioadă de criză, într-o perioadă în care resursele bugetare sunt reduse, iar pretenții foarte mari nu putem avea, pentru că nu putem genera resurse la buget. Aștept ca la dezbaterea legii bugetului în Parlament să existe niște intervenții, astfel încât să putem obține o suplimentare a resurselor pentru Ministerul Agriculturii. Contez pe sprijin parlamentar, contez, de asemenea, pe suportul și pe argumentele pe care noi le vom formula pentru a obține această suplimentare dacă este posibilă. Ceea ce este foarte important este că resursele pe care le avem până acum propuse în proiectul de buget ne asigură nouă posibilitatea să plătim obligații, angajamentele pe care le avem, ne asigură partea de cofinanțare europeană. Stăm însă prost în ceea ce privește introducerea de noi ajutoare într-o formulă convenabilă la nivel european.
Iar pentru a mă putea duce la Bruxelles și a negocia aceste noi forme de sprijin, voi avea nevoie de resurse în bugetul Ministerului Agriculturii.”
Sistemul de îmbunătățiri funciare și de irigații
„În legătură cu sistemul de îmbunătățiri funciare și de irigații din România, cred că aici trebuie să acord o atenție deosebită, mai ales în contextul discuțiilor pe tema schimbărilor climatice și a încălzirii globale. În fiecare an ne confruntăm din ce în ce mai mult cu acest fenomen, fenomen care se manifestă fie prin schimbări climatice bruște, inundații, perioade de secetă, alternanță de exces și deficit de apă.
Va trebui să punem la punct toată infrastructura de îmbuntățiri financiare și de irigații, dar va trebui să o punem la punct pe principiul eficienței. Voi acorda o atenție deosebită dezvoltării unei strategii coerente pentru acest sector, astfel încât, pe de-o parte, această infrastructură să ne folosească nouă ca un instrument, ca o armă în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar pe de altă parte, să funcționeze pe principii de eficiență. Noi am investit în această structură până acum și nu vedem rezultate încurajatoare. Va trebui să colaborez foarte strâns cu oamenii din cercetare, va trebui să-i invit la o discuție și să vedem ce putem face pentru sectorul agricol, mai ales în această situație a schimbărilor climatice. Trebuie să încurajăm cercetarea să ne dezvolte noi soiuri de plante, mai rezistente la secetă.”
Modernizarea administrației agricole
„Un alt obiectiv imediat și pe termen mediu este să modernizăm întreaga administrație agricolă, de la vârful ministerului și până la comună. Aici sunt mai multe etape. Pe de-o parte, tendința Guvernului este de a descentraliza. Va trebui să apropiem aceste servicii de fermieri de beneficiarul final. Pe de altă parte, noi va trebui să dăm o putere de decizie acestor structuri locale, o putere de decizie mai mare, în condițiile în care noi, ca minister, ne păstrăm rolul nostru de politici și de control al îndeplinirii acestor politici. De aceea, va fi un proces de modernizare și de reformare administrativă profund, la care am nevoie de colaborarea oamenilor care lucrează în sistem, cărora nu trebuie să le fie teamă de aceste modificări.”
Strategia pe plan european
„Voi avea o agendă foarte încarcată pe partea europeană. În perioada 2010-2013, vom hotărî ce se va întâmpla în perioada 2014-2020, câți bani va primi sectorul agricol european și în ce direcții se vor duce acești bani. Toată lumea știe că în viitoarea comisie europeană, al cărei mandat va începe la 1 februarie, portofoliul agriculturii este deținut de un conațional, un fost coleg și prieten de-al meu, domnul Dacian Cioloș, cu care, fără îndoială, va trebui să dezvolt o relație foarte apropiată, iar România, ca țară din estul Europei, care are nevoi specifice de dezvoltare a sectorului agricol și a economiei rurale, să formeze un front comun cu celelalte state membre din regiune, astfel încât să reușim să păstrăm o finanțare adecvată a acestui sector până vom ajunge la nivelul țărilor din vestul Europei.”
Ana Mustățea
