La 11 aprilie 2008, Dacian Cioloș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a primit vizita oficială a omologului său din Slovenia, Iztok Jarc, care este, de altfel, și președintele în exercițiu al Consiliului Miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din cadrul Uniunii Europene.
Slovenia este primul stat membru, dintre cele care s-au integrat în UE în 2004, care deține această președinție și, în același timp, încheie primul Trio prezidențial și programul acestuia de 18 luni. Sub această președinție au avut loc discuții despre continuarea politicilor UE, analiza de sănătate a Politicii Agricole Comune (PAC) și asigurarea unei tranziții ușoare spre următorul Trio prezidențial.
De la constituirea Comunității Europene, în anii ’50, și în timpul dezvoltării acesteia, PAC a suferit numeroase schimbări.
Aceasta a devenit, în timp, o politică prin care se încurajează producția agricolă orientată spre piață, dar care ia, de asemenea, în considerare nevoile crescânde ale societății în ceea ce privește siguranța alimentară, protecția mediului și sănătatea animalelor. PAC va fi importantă în viitor, mai ales în ceea ce privește asigurarea unui grad de siguranță pentru anumite bunuri politice, cum sunt alimentele sigure de înaltă calitate, acordând o atenție deosebită mediului și prezervării peisajului cultural.
De aceea este necesară o dezbatere complexă asupra rolului multifuncțional al agriculturii în Europa și ajungerea la un consens cu privire la obiectivele politicii agricole în viitor. Mai mult, cu această dezbatere trebuie să-i facem pe cetățenii europeni să conștientizeze rolul decisiv pe care fermierii îl au și contribuția lor la construirea viitoarei PAC. Va fi, de asemenea, necesar să se răspundă noilor provocări, ca de exemplu schimbările climatice, nevoia crescândă de surse regenerabile de energie și de bunăstare a populației, toate acestea având un impact asupra agriculturii europene.
Schimburi comerciale
Discuțiile bilaterale avute între miniștrii Dacian Cioloș și Iztok Jarc au avut drept scop stimularea schimburilor comerciale cu produse agroalimentare dintre cele două țări, în special pe producția de lapte, prin participarea la târguri și expoziții atât în Slovenia, cât și în România. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost abordată o temă de comun interes, aceea de continuare a cooperării în domeniul specificității formelor de munte.
Întărirea cooperării România-Slovenia este necesară și pentru asigurarea funcționalității agențiilor de plăți. Structura competentă din Slovenia va acorda consultanță în domeniu atunci când va fi nevoie. Cu această ocazie au fost dezbătute, în detaliu, posibilitățiile de cooperare bilaterală în viitor, precum și prioritățile președinției solvene. O prioritate o reprezintă continuarea procesului de reformă început în 2003. Pe lângă aceasta, președinția slovenă va promova simplificarea și o mai bună legiferare a PAC, în conformitate cu obiectivele Strategiei de la Lisabona.
Simplificarea PAC
Pe lângă eforturile de a simplifica și îmbunătăți legislația UE, președinția slovenă va încerca să adopte propunerea referitoare la simplificarea cât mai rapidă a regulilor de eco-condiționalitate. Aceasta mai dorește să ghideze Consiliul spre adoptarea propunerii de înglobare a regulilor organizării comune a pieței după reforma din sectorul legume-fructe, zahăr, lapte; același lucru se aplică și pentru etichetarea cărnii de vițel, ajutorul finlandez pentru semințe în Regulamentul privind Organizarea Unică de Piață. Acestea reprezintă un pas important spre claritatea și transparența actelor legislative. La nivel internațional, președinția slovenă va menține rolul activ al UE în cadrul organizațiilor internaționale, în special în cadrul Națiunilor Unite. Astfel, aceasta va urmări îndeaproape și în mod activ reforma Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și activitatea din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă. În ceea ce privește ultimul aspect, președinția slovenă va continua să aplice liniile directoare ale comunității pentru dezvoltare durabilă.
Reforma din sectorul vinului și al laptelui
Președinția slovenă va încerca să transforme cât mai repede acordul politic al Consiliului în ceea ce privește reforma în sectorul vinului într-un acord formal, care să permită adoptarea textelor legislative cât mai rapid.
De asemenea, este necesară luarea unor măsuri adecvate în ceea ce privește situația din sectorul laptelui și al produselor lactate. Președinția slovenă va încerca adoptarea propunerii pentru creșterea cotelor naționale de lapte și produse lactate pentru următorul an de comercializare.
Prelungirea regimului actual pentru in și cânepă
Președinția slovenă va încerca să ajungă la un acord în Consiliu în ceea ce privește prelungirea regimului actual pentru in și cânepă și includerea acestuia în Organizarea Unică de Piață, dar și în ceea ce privește propunerea privind prelungirea finanțării pentru Fondul European pentru Tutun.
În sectorul inului și cânepei pentru fibră, se acordă plăți pentru procesarea fibrei scurte de in și de cânepă și a fibrei lungi de in cu niveluri de impurități de 7,5% și 15%, respectiv 7,5% și 25%, potrivit R(CE) 1673/2000 privind organizarea comună de piață în sectorul inului și cânepei pentru fibre.
De asemenea, există obligativitatea cultivării soiurilor de cânepă prevăzute în R(CEE) 796/2004 și a determinării conținutului de tetrahidrocanabinol (THC), în fiecare an, la soiurile cultivate. Regulamentul Consiliului 1234/2007 de instituire a unei organizații comune a piețelor agricole și care conține dispoziții specifice referitoare la anumite produse (Regulamentul Unic OCP) aduce modificări și menționează scoaterea ajutorului de procesare pentru fibra scurtă de in și fibra de cânepă, fapt ce dezavantajează producătorii români.
Îmbunătățiri în domeniul forestier
În domeniul forestier, președinția slovenă va încerca să promoveze Managementul Forestier Durabil (SFM), îmbunătățirea competitivității produselor forestiere și prezervarea biodiversității în păduri. De asemenea, va încuraja implementarea completă a Planului de Acțiune al UE cu privire la Păduri și a Planului de Acțiune FLEGT al UE. În procesul de coordonare a pozițiilor statelor membre pentru următoarea sesiune a Forumului Națiunilor Unite pentru Păduri, un accent important se va pune pe implementarea instrumentului neobligatoriu din punct de vedere juridic (NLBI) pentru toate tipurile de păduri, care este deosebit de important, mai ales din cauza schimbărilor climatice, a sprijinului financiar pentru Managementul Forestier Durabil și a prezervării biodiversității.
O atenție deosebită se va acorda combaterii tăierilor ilegale, precum și comerțului ilegal.
Politica comună în domeniul pescuitului
Pescuitul ilegal, neraportat și nereglementat (IUU) reprezintă o amenințare directă asupra conservării și gestionării durabile a resurselor piscicole, având consecințe negative atât pentru multe specii de pești, cât și pentru comunitățile din statele costiere, care depind în principal de aceste resurse.
În plus față de efectele economice și sociale grave, pescuitul IUU afectează biodiversitatea marină și securitatea alimentară. Pentru noile abordări în lupta împotriva IUU se impun eforturi la nivel internațional în vederea gestionării durabile a stocurilor de pește.
Referitor la protecția ecosistemelor vulnerabile împotriva utilizării uneltelor de pescuit la adâncime în acord cu Regulamentul-cadru al PAC (2371/2002) privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole, se impune adoptarea de măsuri care să minimizeze impactul activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine.
Propuneri în domeniul fitosanitar
Președinția slovenă va tinde să îmbunătățească standardele comunitare pentru siguranța și calitatea alimentelor și a furajelor în așa fel încât să mențină un nivel înalt de sănătate publică și animală, să asigure protecția mediului și să salvgardeze interesele consumatorilor prin câștigarea încrederii lor.
În privința domeniului fitosanitar, prioritățile președinției slovene sunt: stabilirea măsurilor pentru reducerea riscurilor și impactului produselor de protecție a plantelor (PPP) asupra sănătății umane și asupra mediului; adoptarea unei poziții comune asupra directivei-cadru privind utilizarea durabilă a pesticidelor; realizarea unui acord politic asupra propunerii de Regulament privind plasarea pe piață a PPP; coordonarea pozițiilor statelor membre pentru implementarea Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor (IPPC); pregătirea poziției comune privind negocierile cu Federația Rusă și alte țări terțe, în scopul de a facilita schimburile comerciale.
Propunere de regulament pentru reducerea impactului pesticidelor
În luna iulie 2006, CE a prezentat o propunere de regulament comunitar care să înlocuiască actuala reglementare în domeniu, Directiva 91/414/CEE privind introducerea pe piață a produselor de protecția plantelor. Împreună cu Strategia tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor, precum și cu propunerea de Directivă pentru atingerea obiectivelor strategiei, cu care are o relație de interdependență, propunerea de regulament se încadrează în cel de-al șaselea Program Comunitar de Acțiune pentru Mediu, care prevede reducerea impactului pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului la nivelul UE.
Elaborarea acestei propuneri a fost inițiată în urma solicitărilor Consiliului și Parlamentului European de a amenda reglementările existente în acest domeniu, după analiza raportului Comisiei Europene cu privire la funcționarea Directivei 91/414/CEE, care a evidențiat anumite domenii în care aceasta trebuie revizuită.
Scopul regulamnetului este de a asigura un nivel înalt de protecție a consumatorilor și a mediului, în paralel cu îmbunătățirea prevederilor legislative, creșterea competitivității și clarificarea și simplificarea procedurilor. În plus, alegerea regulamentului ca instrument legal va asigura implementarea prevederilor concomitent și în același mod în toate statele membre, reducând astfel sarcinile administrative și asigurând claritatea pentru agenții economici implicați.
Ana Mustățea
