În data de 22 august a.c., la sediul Federației Naționale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), au avut loc discuții pe tema plantelor modificate genetic (PMG). Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru restrâns, iar invitatul de onoare a fost dl Luc Esprit, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb boabe din Franța. Discuțiile au fost prezidate de către dl Dan Botănoiu, director executiv al FNPAR.
Susținere reciprocă
Scopul vizitei dlui Luc Esprit a fost acela de a înțelege care sunt prioritățile producătorilor români în materie de plante modificate genetic, precum și găsirea unor modalități de susținere reciprocă la nivel european pentru ca dosarul PMG să fie regularizat. Dificultățile pe care mulți agricultori europeni le întâmpină se datorează atât interzicerii cultivării de PMG, cât și invadării pieței comunitare de importuri masive provenite din țări terțe, unde cultivarea plantelor modificate genetic este autorizată. Cel mai afectat sector de interzicerea cultivării plantelor modificate genetic rămâne sectorul zootehnic. „În viitor, o să importăm materie primă pentru a crește animale”, a susținut dl Luc.
Actualmente, în Franța, cultivarea porumbului MON 810 este interzisă.
„Facem presiuni la Bruxelles pentru a accelera procedura de autorizare a porumbului MG, iar pentru aceasta avem nevoie de sprijinul României”, a afirmat dl Luc. De asemenea, dânsul a afirmat că organizația care o reprezintă este favorabilă dezvoltării de noi biotehnologii, dar în același timp consideră că fiecare agricultor are dreptul să aleagă sistemul de producție dorit, fie el convențional, ecologic sau de cultivare a plantelor modificate genetic. De aceea, trasarea unor direcții de coexistență între filiere este imperios necesară.
„Deși fiecare organizație face parte din COPA-COGECA la nivelul Uniunii Europene, este important ca toate țările mari cultivatoare de porumb să încheie alianțe pentru a-și susține împreună punctele de vedere”, a mai afirmat directorul executiv al Asociației Producătorilor de Porumb boabe din Franța. Printre țările care s-au angajat în susținerea plantelor modificate genetic, la nivelul Uniunii Europene, se numără: Franța, Spania, Polonia, Slovacia, Cehia, Italia și Ungaria.
Pe lângă susținerea manifestată pentru cultivarea plantelor modificate genetic, cei prezenți și-au manifestat dorința ca printre obiectivele Politicii Agricole Comune să se numere și menținerea măsurilor de protecție vamală, a mecanismelor de intervenție pe piață și a sistemului de păți directe.
Gestionarea apei de irigat
La întâlnire s-a discutat și despre politica irigațiilor de la nivelul Uniunii Europene, existând o presiune a ecologiștilor privind o mai bună gestionare a apei utilizate în agricultură. Producătorii agricoli sunt de părere că nu se pot obține producții mari fără irigații, iar în anumite zone acestea sunt indispensabile. Pe fondul schimbărilor climatice, a lipsei acute de apă, sprijinirea investițiilor în acest domeniu este esențială. De aceea, implementarea unor sisteme de irigații performante care să ducă la evitarea pierderilor de apă trebuie să facă parte din strategia fiecărei țări agricole.
La noi însă „sistemele de irigații au o vechime de peste 30 de ani, pompele cu care lucrăm au randament mic, de 70%, iar prin canalele deschise se pierde multă apă”, a precizat dl Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România (LUAIR). În zona de sud-est a României, fără irigații nu se poate face agricultură. În prezent, doar energia electrică utilizată pentru irigat este subvenționată. Fără un alt sprijin, producătorii români sunt dependenți de condițiile climatice. Mai mult, în urma unei analize a Ministerului Agriculturii împreună cu Banca Mondială efectuată în anul 2006, s-a propus ca începând cu anul 2010 să nu se mai acorde subvenții pentru irigații. Motivul pentru care s-a luat această decizie nu este cunoscut de către producători, a mai afirmat dl Nica.
În Franța, jumătate din suprafața cultivată cu porumb este irigată, iar apa folosită la irigat provine în proporție de 40% din pânza freatică.
Încă mai „plângem” după soia MG
„Prin interzicerea cultivării soiei MG, producătorii români au pierdut foarte mult. Randamentele la soia convențională sunt extrem de mici, iar numărul tratamentelor chimice efectuate s-a mărit. Pentru combaterea buruienilor folosim trei erbicide. În codițiile actuale, noi mai mult poluăm mediul înconjurător decât să îl protejăm”, a susținut dl Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România (LUAIR). Această poziție este susținută de majoritatea agricultorilor români, care preferă să nu mai cultive soia convențională, în principal, din cauza problemelor de combatere a buruienilor din cultură. Statul ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea culturilor de interes național, sunt de părere producătorii agricoli. În acest an, 3 milioane de hectare au rămas necultivate.
Perturbări ale pieței
Fluxurile comerciale care au loc între țările UE și cele terțe duc la perturbarea pieței. Legislația Uniunii Europene prevede ca produsele care conțin urme de OMG în proporție mai mare de 0,9%, să fie supuse normelor de etichetare.
Din cauza segregării deficitare, unele produse importate depășesc pragul de acceptabilitate de 0,9%. Distorsiunea pieței se datorează și faptului că produsele de protecția plantelor se omologhează foarte greu. Unele produse chimice sunt autorizate într-o țară, iar în alta nu. De aceea, este necesară o poziție generală privind omologarea produselor de protecția plantelor.
Ana Mustățea
