Produse cu valoare adăugată, din carne de Mangalița

​Ion Alin Neamțu are o fermă integrată de porci din rasa Mangalița.
Ferma sa se află în localitatea Sacu din județul Caraș-Severin și numără cca 300 de exemplare, din care aproximativ 100 sunt scroafe. Deține un abator și o carmangerie, iar produsele rezultate, atât cele proaspete, cât și cele procesate, sunt comercializate sub brandul „Mangalița Tradițional NIA”. 

Produsele sale se regăsesc pe rafturile marilor magazine de retail, în special în cele regionale din județele Timiș și Cluj. Producătorul are, totodată, o colaborare și cu Carrefour România – retail care a organizat la începutul lunii aprilie, timp de două zile, evenimentul intitulat „De peste tot din țară, în București” și în cadrul căruia am avut ocazia să-l intervievăm și să-i aflăm povestea.
 
Alin Neamțu a pornit afacerea sa din pasiunea pe care o are față de această rasă de suine. Este membru în Asociația Crescătorilor de Rase Tradiționale Mangalița și Bazna și are doctorat în creșterea suinelor din rasa Mangalița în ferme mici și mijlocii – teză ce a fost susținută în cadrul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara. Domnia sa este inginer agronom de profesie, însă domeniul zootehnic, și cu precădere, creșterea suinelor din rase autohtone, l-a atras din totdeauna.
„Porcii de Mangalița nu poți să-i crești în sistem industrial. Spre deosebire de celelalte rase de suine, Mangalița are o creștere lentă. Din punctul meu de vedere, și pentru a fi avantajos economic, sacrificarea se face atunci când animalele ating greutatea de 150 kilograme, ceea ce înseamnă 2 ani de creștere. La această rasă reproducția este foarte mică, de cca 4 – 5 purcei/fătare. Calitatea cărnii de Mangalița este însă excepțională. Clienții care cunosc rasa vin către noi, nu este ca și cum lansăm un produs nou pe piață și consumatorul trebuie educat în acest sens”, a susținut crescătorul.
 
Cheltuieli de producție mari, pe fondul scumpirilor
Creșterea porcilor din rasa Mangalița este lentă, efectivele sunt reduse, iar cheltuielile de producție sunt mai mari spre deosebire de celelalte sisteme.
În urmă cu 4 ani a pierdut ferma cu peste 800 de capete din cauza pestei porcine africane.
„După o lună m-am dus la bancă și am făcut credite, reușind astfel să repun pe picioare ferma. Din păcate, au venit aceste vremuri dificile din cauza războaielor, a prețurilor crescute la combustibili și energia electrică.
Abatorul funcționează cu motorină, fiind amplasat în câmp unde nu dispunem de rețea de energie electrică. Avem cinci mijloace de transport pe care le folosim pentru a livra marfa și costurile cresc. Toate aceste cheltuieli ne destabilizează, iar noi nu am crescut prețurile de valorificare, care oricum intră la altă categorie, fiind mai ridicate decât la alte produse.
După toate aceste dificultăți, sesizăm o scădere a cererii pe piață. Începând cu luna ianuarie piața a scăzut brusc. Anul trecut, până în luna decembrie, sacrificam cca 10 animale/săptămână. Desigur, vârful s-a înregistrat în lunile noiembrie - decembrie când cererea este mare pentru carnea de porc, atât pentru cea proaspătă, cât și pentru cea procesată. Din luna ianuarie a acestui an, sacrificările au scăzut la cca 5 purcei/săptămână. Din păcate, puterea de cumpărare a clienților, pe fondul scumpirilor, a tot scăzut. Pe lângă toate aceste provocări, pesta porcină africană pune în dificultate sectorul suin din România.
Pentru a ne valorifica marfa, consider că piața internă este suficientă.
Nu beneficiez de niciun sprijin guvernamental deoarece condițiile care trebuie respectate nu sunt corecte. Există condiția ca să vinzi purceii însă eu nu-i vreau să îi vând, ci să îi cresc pentru a-i sacrifica și, din start, sunt descalificat. În plus, anul trecut a fost introdusă o nouă obligație, aceea de a prezenta testul ADN la scroafă. Nu înțeleg această obligativitate atâta vreme cât dețin certificatele zootehnice la fiecare animal, ele sunt trecute în registrele genealogice. Consider că sunt multe obligații tocmai pentru a limita accesul crescătorilor la sprijinul financiar. În prezent subvenția este în valoare de 2.000 lei/scroafă.
Ne lovim de tot felul de piedici. Este extrem de dificil și de greu să desfășori o activitate zootehnică în România.”
 
Mangalița este recunoscută pentru calitatea superioară a cărnii
În opinia sa, produsele sale au gust autentic și sunt obținute cu respect pentru tradiție.
Porcii sunt crescuți într-un ritm firesc, aproape de natură, hrăniți natural. Această rasă tradițională este recunoscută pentru calitatea excepțională a cărnii, ce conține acizi grași nesaturați într-un procent similar cu cel întâlnit la somon sau uleiul de măsline.
Fiecare etapă contează, întregul proces de producție, de la creșterea animalelor până la sacrificarea lor în abatorul autorizat și prelucrarea cărnii în carmangeria proprie.
Mangalița Tradițional NIA oferă calitate, trasabilitate și autenticitatea gustului.
Gama de produse este diversă, pornind de la cârnați, caltaboș, colan afumat, jambon, pateu până la piept afumat, salam, slănină sau untură.
Producătorul vinde și online, având clienți în toată țara.
 
Ana Ioniță