În județul Hunedoara, unele obiceiuri au rămas neschimbate, iar bucatele mai sunt încă produse în mod tradițional.
Pentru a păstra din farmecul acestei zone și pentru ne „învăța” să ne bucurăm din nou de plăcerea gustului tradițional, a luat ființă societatea Lorialba Prest SRL. Produsele tradiționale fabricate de aceasta și mai ales renumiții virșli de Brad sunt realizate după tehnologii vechi, moștenite din moși-strămoși.
Pentru a afla mai multe despre produsele tradiționale și problemele cu care se confruntă acest sector, l-am intervievat pe dl Radu Furdui, directorul comercial al societății.
Domunule Furdui, vă rog să ne spuneți în ce an ați început activitatea în acest sector?
Activitatea societății Lorialba a demarat în anul 1994, iar primul preparat tradițional pe care l-am fabricat a fost unul specific zonei Brad, și anume renumiții virșli de Brad. De atunci, ne-am diversificat gama de produse tradiționale, dar și cea de produse comune, ajungând ca în prezent să producem în total circa 80 de produse din carne.
Ce anume v-a împiedicat să produceți doar produse tradiționale?
Pentru a supraviețui pe piață am fost nevoiți să producem, pe lângă produsele tradiționale care sunt de nișă, și pe cele de larg consum. Primul impediment consider că este lipsa educării consumatorului în a consuma și aprecia aceste produse. De altfel, nici la nivel național nu s-a realizat o promovare puternică a acestora. De aceea, consider că avem mare nevoie de o susținere în acest sens, atât pe plan intern, cât și extern.
Există totuși o instituție care sprijină astfel de producători, ca dumneavoastră.
Într-adevăr. De curând, s-a înființat Oficiul Național de Produse Tradiționale și Ecologice și ne bucurăm de acest lucru deoarece aveam nevoie de o astfel de instituție.
La târgul internațional IndAgra Farm, desfășurat în luna noiembrie a anului trecut, am participat grație ajutorului pe care l-am primit din partea Oficiului.
Acolo am avut o vânzare bună, iar o mare parte din vizitatorii expoziției au văzut alternativa la produsele comune.
Care este produsul cu care vă mândriți?
În principal, suntem cunoscuți datorită produsului virșli de Brad, însă și celelalte produse specifice zonei ne plasează foarte bine pe piața specifică de produse tradiționale.
Avem un salam care se face numai la noi în zonă, cel de Casa Tomești.
De când funcționăm, am preluat din zonă aproximativ 20 de rețete tradiționale.
Care este tehnologia de producere a virșlilor?
Virșlii se fac după o tehnologie specifică zonei Brad. Ei sunt fabricați din carne macră de oaie, în amestec cu cea de porc și vită. Carnea se malaxează, se condimentează, după care se introduce în intestine de oaie. Apoi, virșlii se așază pe niște bâte de lemn și se introduc în cuptor pentru câteva ore. Cuptorul se arde doar cu lemn de fag uscat. Virșlii afumați astfel capătă o aromă foarte plăcută.
Ați accesat vreun program de finanțare?
Da. Am accesat un program SAPARD, în valoare de 2.000.000 de euro, pentru retehnologizarea unității de producție.
Acest lucru se impunea pentru a ne alinia la normele de producție ale Uniunii Europene. Vreau să subliniez faptul că am beneficiat de acest program și datorită ajutorului pe care l-am primit atât din partea autorității, cât și din partea firmei de consultanță cu care am lucrat. Nu am absolut nimic de reproșat acestei colaborări. M-au ajutat foarte mult.
Ce capacitate de producție are fabrica?
De la 7 tone, cât produceam atunci când am început activitatea, am ajuns la o capacitate de producție de 20 t/zi.
Cererea este mai mare decât putem noi să oferim, însă ne vom opri aici.
Unde vă valorificați produsele?
În principal, valorificăm produsele în diferite magazine din județele Hunedoara, Alba, Timiș, Bihor, Cluj și Sibiu. De asemenea, livrăm și în câteva lanțuri de supermarketuri, respectiv Kaufland.
Ce ne puteți spune despre prețul de vânzare al produselor pe care le fabricați?
Între cele două game de produse pe care le producem nu sunt diferențe foarte mari de preț. Produsele tradiționale le valorificăm la un preț mai ridicat cu 5-10% față de cel al produselor comune, însă aspectul produsului tradițional și termenul scăzut de valabilitate îl fac să nu se vândă la fel de bine. Nu prețul este problema.
Noi dorim să producem exclusiv produse tradiționale, însă avem nevoie de promovare și protecție pentru a valorifica marfa și în alte țări. Să ne prezentăm cu produsele noastre și să ne mândrim cu ele. La târg, am auzit anumite comentarii cu privire la aspectul produselor tradiționale, dar eu am insistat pe ideea că nu folosim aditivi pentru a face produsul să arate bine.
Care sunt problemele cu care vă confruntați?
Unele norme sanitar-veterinare nu ne permit să fabricăm produsele într-o manieră strict tradițională.
De exemplu, suntem nevoiți să facem produse tradiționale din carnea de porc sacrificată în abatoare specializate după normele Uniunii Europene, care se bat cap în cap cu tradiționalitatea.
Fabricarea unui produs tradițional înseamnă respectarea unei rețete specifice și pornește de la sacrificarea animalului, de la modalitatea în care se ia sângele etc.
O altă problemă este nerespectarea „Codului de bune practici“ de către anumite supermarketuri. Trebuie să fii un producător mare, să ai un nume de prestanță pentru a avea o relație solidă cu acestea. În aceste magazine, produsele tradiționale fie lipsesc, fie se găsesc într-o gamă foarte restrânsă. Noi am avut o problemă pentru că nu ne-au acceptat majorarea de preț la raft, în condițiile în care materia primă, pe care o importăm din Germania și Austria, s-a scumpit și cu 100%. Nu ne-au informat din timp că nu acceptă majorarea de preț, iar noi am dat marfă o lună de zile, crezând că va exista o majorare.
Astfel, am valorificat sub prețul de producție, cu o pierdere de 20-30% per produs. Acest lucru ne va dezechilibra puțin, dar îi vom acționa în instanță.
Ce planuri de viitor aveți?
Actualmente, noi fabricăm produse comune exclusiv pentru a supraviețui pe piață. Pe viitor, planurile noastre se referă la eliminarea treptată din procesul de fabricație a acestor produse, în care se folosesc diverși aditivi, și să creștem procentul de produse tradiționale.
Această trecere va depinde însă de evoluția pieței, de preferințele consumatorilor. Totuși, sperăm ca acesta să se orienteze cât mai mult spre consumul de produse tradiționale.
Ana Mustățea
