Elena Mateescu, șef laborator Agrometeorologie, Administrația Națională de Meteorologie
Perioada optimă pentru semănatul cerealelor de toamnă s-a încheiat.
Instabilitatea atmosferică a făcut ca multe suprafețe să nu poată fi semănate. Cum preconizați ca va fi vremea în decursul lunii octombrie din perspectiva semănatului culturilor de toamnă?
Sub aspectul condițiilor meteorologice, luna octombrie se va caracteriza printr-un regim termic mediu al aerului normal, în majoritatea zonelor agricole, cu excepția regiunilor sud-estice, unde valorile termice pot fi mai ridicate decât în mod obișnuit.
În intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depăși 25°C, îndeosebi în sudul țării. Temperaturile minime pot coborî până la valori negative, îndeosebi în nordul și centrul țării, favorizând producerea locală a brumelor și înghețului la sol. Cantitățile de precipitații vor prezenta o tendință spre excedent în cea mai mare parte a teritoriului agricol.
În aceste condiții, la 31 octombrie rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-20 cm va înregistra valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în aproape toată țara, exceptând sud-estul țării și local în sudul țării, unde se vor semnala deficite de umiditate, fenomenul de secetă pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și, izolat, extremă. În nord-vestul țării vor fi posibile băltiri de apă la suprafața solului, în culturi și ogoare, precum și excese de apă în sol.
După cum se știe, luna octombrie coincide cu epoca optimă de semănat la cultura grâului de toamnă. Ca urmare, recomandăm să se profite de zilele frumoase, astfel încât pregătirea terenului în vederea înființării culturilor de grâu de toamnă să se poată face în bune condiții, având în vedere îmbunătățirea gradului de aprovizionare cu apă a solului, îndeosebi în zonele sud-vestice, vestice, centrale și nordice ale țării, pe fondul precipitațiilor căzute îndeosebi în a doua parte a lunii septembrie.
Deficitul de apă din sol s-a redus datorită precipitațiilor înregistrate spre sfârșitul lunii septembrie. Care este situația în acest moment privind aprovizionarea solului cu apă, elementul vital al vieții plantelor?
Într-adevăr, cantitățile de precipitații cumulate în luna septembrie au totalizat 26-75 l/mp în aproape toată țara, iar local chiar 76-147 l/mp (147 l/mp la Apa Neagră). Ca urmare, la data de 30 septembrie, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) înregistrează valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în Banat și Crișana, precum și în cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei și Moldovei. În cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei, sudul și centrul Olteniei, sudul Moldovei și izolat în centrul Transilvaniei se mențin deficite de apă în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică și, local, extremă.
În aceste zone, lucrările de pregătire a terenurilor și alegerea momentului optim privind semănatul grâului de toamnă se vor raporta la rezerva de umiditate, precum și temperatura solului la adâncimea de 5 cm.
Scăderea bruscă a temperaturilor înregistrate în luna octombrie poate crea dificultăți în dezvoltarea plantelor și, dacă da, care sunt posibilele daune asupra culturilor?
Alternanța zilelor călduroase și reci, precum și amplitudinile termice zi/noapte deosebit de mari pot determina fluctuații ale proceselor fiziologice, precum și ritmuri încetinite de vegetație în intervalele cele mai reci. Orice abatere pozitivă sau negativă sub aspectul valorilor de temperatură în evoluția mersului vremii în această perioadă poate avea efecte asupra procesului de vernalizare și implicit „călire“, știut fiind faptul că, în funcție de data semănatului, grâul necesită o sumă a gradelor termice de minimum 500°C (∑Tmed>0°C), condiție minimă de rezistență a plantelor pe parcursul iernii, respectiv formarea a cel puțin 2-3 frați productivi în toamnă, acumularea unor cantități mari de zaharuri în nodul de înfrățire și în frunze, precum și dezvoltarea puternică a rădăcinilor embrionare.
Valorile termice mai ridicate pot determina o creștere vegetativă mai mare și formarea nodului de înfrățire aproape de suprafața solului, iar cele scăzute, creșterea riscului față de înghețul survenit brusc, precum și încetinirea sau chiar stagnarea proceselor vegetative, cu consecințe asupra procesului de adaptare a plantelor față de temperaturile critice din perioada de iarnă.
Ce măsuri agrotehnice recomandați agricultorilor pentru a putea contracara efectul acestor modificări meteorologice?
Respectarea pe cât posibil a epocii optime de semănat pentru ca plantele să beneficieze de minimum 500°C unități termice sau de căldură până la data de 1 decembrie și încheierea semănatului când suma gradelor termice este <400°C, iar din punct de vedere al pregătirii terenului, adaptarea lucrărilor la rezerva momentană de apă din sol.
Este posibil ca în anul agricol 2008-2009 să avem o răcire mai accentuată a vremii înainte de sosirea iernii calendaristice?
Conform estimărilor pe termen lung, în luna noiembrie regimul termic mediu al aerului va fi apropiat de limitele normale. În intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depăși 20°C, în special în jumătatea de sud a țării.
Temperaturile minime pot coborî pâna la valori sub -5°C în regiunile nordice și centrale.
Sigur că aceste informații vor fi permanent amendate prin prognozele pe termen scurt și mediu, agricultorii beneficiind în timp util de informații de specialitate, astfel încat orice intervenție tehnologică să conducă la îmbunătățirea condițiilor de vegetațe, iar calendarul lucrărilor agricole să se efectueze în funcție de evoluția condițiilor meteo și agrometeorologice.
Având în vedere faptul că fenomenele meteorologice amintite mai sus au cuprins teritoriul Europei, vă rugăm să ne prezentați colaborarea cu alte foruri europene, pentru prevenirea și diminuarea efectelor acestor fenomene.
În conformitate cu obligațiile stipulate în convențiile Organizației Meteorologice Mondiale, România asigură permanent schimbul internațional de date și informații meteorologice în flux operațional. Totodată, în scopul sprijinirii politicilor guvernamentale privind protecția mediului, Administrația Națională de Meteorologie asigură colaborarea cu ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts – Centrul European pentru Prognoză a Vremii pe Termen Mediu) și EUMETSAT (European Organization for the Exploitation of Meteorological Satellites – Organizația Europenă pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici).
Toate acestea au un numitor comun, și anume asigurarea veghei meteorologice pentru protecția oamenilor și bunurilor împotriva fenomenelor meteorologice periculoase.
Victor Vătămanu
