Program orientativ de combatere a viermelui merelor (Cydia pomonella) în contextul modificării comportamentului de zbor

​Impactul schimbărilor climatice asupra biologiei dăunătorului
În ultimii ani, schimbările climatice au produs transformări evidente în biologia dăunătorilor din pomicultură, iar viermele merelor (Cydia pomonella) este unul dintre cei mai afectați. Dacă în trecut ciclul său de dezvoltare era relativ predictibil, astăzi pomicultorii se confruntă cu un comportament mult mai dinamic și greu de controlat.
Se constată o prelungire a perioadelor de zbor, fără pauze clare între generații, dar și apariția frecventă a celei de-a treia generații în anumite areale. În același timp, intensitatea atacului a crescut, iar eficacitatea unor insecticide s-a diminuat din cauza apariției fenomenului de rezistență. De altfel, încă din 2017, un studiu realizat în nordul Moldovei, într-o livadă din județul Vaslui, semnala existența a trei generații pe an, confirmând tendința de adaptare a dăunătorului la noile condiții climatice.
În acest context, combaterea viermelui merelor a devenit mult mai complexă, necesitând o abordare bazată pe observații precise și intervenții adaptate în timp real.
 
Monitorizarea – baza unui control eficient
Experiența acumulată la Institutul Pomicol Pitești-Mărăcineni arată că monitorizarea atentă reprezintă cheia succesului în controlul acestui dăunător. Utilizarea capcanelor feromonale permite urmărirea exactă a dinamicii populației și stabilirea momentului optim de intervenție.
În livezile institutului au fost utilizate capcane feromonale tip atraPOM, iar citirile s-au efectuat de două ori pe săptămână. Pe baza datelor colectate s-au trasat curbele de zbor, esențiale pentru fundamentarea tratamentelor. În anul 2025, prima captură de Cydia pomonella a fost înregistrată pe 28 aprilie, iar perioada de zbor s-a extins până la 20 august. Au fost identificate două vârfuri majore de zbor, pe 13 mai pentru prima generație și pe 14 iulie pentru generația a doua.
Un aspect esențial este intervenția la depășirea pragului economic de dăunare, stabilit la 2,5–3 adulți pe capcană pe săptămână. În condițiile unui zbor continuu, nu se mai așteaptă finalizarea unei generații, ci se intervine ori de câte ori presiunea dăunătorului o impune.
 
Combaterea în condițiile suprapunerii generațiilor
Una dintre cele mai dificile situații întâlnite în prezent este suprapunerea generațiilor. Aceasta presupune prezența simultană a adulților și larvelor, ceea ce complică semnificativ strategia de combatere. În astfel de condiții, tratamentele trebuie să vizeze simultan mai multe stadii de dezvoltare ale dăunătorului.
Controlul eficient al primei generații este esențial, deoarece reduce rezerva biologică și limitează presiunea pentru generațiile următoare. Dacă această etapă este gestionată deficitar, intervențiile ulterioare devin mai frecvente și mai costisitoare.
De asemenea, alegerea substanțelor active trebuie făcută cu mare atenție. Alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite este obligatorie pentru prevenirea apariției rezistenței. În același timp, utilizarea adjuvanților devine o practică necesară, deoarece aceștia contribuie la creșterea eficacității tratamentelor prin îmbunătățirea aderenței și penetrării soluțiilor aplicate.

Program orientativ de combatere în funcție de fenofază
Combaterea viermelui merelor trebuie corelată permanent cu fenofaza culturii și cu evoluția zborului. În faza de buton roz se instalează capcanele feromonale, care au rol de detecție și monitorizare, iar intervențiile pot include produse pe bază de lambda-cihalotrin.
În perioada de scuturare a petalelor, la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, monitorizarea devine esențială, iar tratamentele se aplică în momentul apariției adulților primei generații, utilizând substanțe precum emamectin benzoat sau lambda-cihalotrin.
În faza în care fructele ating aproximativ 2 cm, în jurul datei de 15 mai, riscul de infestare crește semnificativ, mai ales în condiții de zbor intens. În această etapă se recomandă utilizarea produselor pe bază de clorantraniliprol, piriproxifen sau ciantraniliprol.
Pe parcursul lunii mai și începutul lunii iunie, în perioada de creștere a fructelor, tratamentele continuă cu substanțe precum emamectin benzoat, clorantraniliprol sau spinosad, pentru menținerea controlului asupra larvelor.
În cursul lunii iunie, intervențiile se succed în funcție de evoluția capturilor, fiind utilizate produse pe bază de lambda-cihalotrin, etofenprox sau deltametrin. În această perioadă, tratamentele pot avea și rolul de a controla alte specii de dăunători, precum păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus).
Sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie marchează apariția generației a doua, moment în care sunt necesare tratamente cu emamectin benzoat, clorantraniliprol sau piriproxifen. În a doua parte a lunii iulie, când zborul este intens, riscul de infestare devine major, iar intervențiile trebuie adaptate corespunzător.
În luna august, tratamentele continuă pentru menținerea sub control a populației, utilizând produse precum etofenprox sau deltametrin, inclusiv pentru combaterea generației a doua a păduchelui din San José.
În perioada premergătoare recoltării, între sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, se pot aplica tratamente cu spinosad, ciantraniliprol sau lambda-cihalotrin, cu respectarea strictă a timpului de pauză până la recoltare.
 
Recomandări tehnologice și concluzii
Programul de combatere a viermelui merelor are un caracter orientativ și trebuie adaptat în permanență în funcție de rezerva biologică a dăunătorului, condițiile meteorologice și fenologia culturii. Nu există o schemă universal valabilă, iar succesul depinde de capacitatea de a lua decizii rapide, bazate pe date din teren.
Alternarea insecticidelor, monitorizarea constantă și intervenția la momentul optim sunt elemente esențiale pentru un control eficient. În același timp, metodele alternative, precum confuzia sexuală, devin tot mai importante în reducerea presiunii dăunătorului și în limitarea utilizării insecticidelor.
În noile condiții climatice, combaterea Cydia pomonella nu mai poate fi abordată rigid. Este necesară o strategie integrată, flexibilă și adaptată dinamicii reale din livadă, pentru a asigura atât protecția producției, cât și sustenabilitatea sistemului pomicol.
 
Roxana Drăghici