Anual, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) organizează o serie de manifestări științifice, cu scopul de a disemina rezultatele obținute în urma proiectelor de cercetare desfășurate de specialiști și de a fi puse în practică în exploatațiile agricole.
La data de 15 februarie a.c. a avut loc prezentarea proiectului „Răspândirea bolilor la vița-de-vie asociate cu fitoplasme și insectele-vector pentru acestea”, lucrarea fiind susținută de dna Constantina Chireceanu, cercetător în cadul ICDPP. În Europa, îngălbenirea și degenerarea diferitelor soiuri de viță-de-vie este un sindrom caracteristic infecției cu microorganisme procariote lipsite de perete celular în vasele liberiene din plante, denumite inițial cu termenii de micoplasme (fitoplasme). Aceste microorganisme sunt transmise specific de la o plantă la alta prin anumite specii de insecte care se hrănesc cu floem, cum este, de exemplu, cicada Scaphoideus titanus. În România, în condițiile schimbărilor climatice, fenomenele de îngălbenire și degenerare la viță-de-vie produse de fitoplasme au luat amploare. Cercetările efectuate au scos la iveală prezența simptomelor tipice de boală în podgoriile din regiunile Oltenia, Dobrogea, Transilvania și București, la soiurile Chabernet souvignon, Chardonnay, Chasselas d’Ore, Pinot noir și Hamburg și pe volbură. Cel mai mare număr de cicade vectoare, Scaphoideus titanus, au fost semnalate în zona Bucureștiului, deoarece în această zonă nu s-au mai efectuat tratamente. Cercetătorii trag un semnal de alarmă pentru limitarea apariției fenomenelor de îngălbenire și degenerare la vița-de-vie deoarece vectorul care transmite boala, Scaphoideus titanus, este înscris în lista organismelor de carantină, ceea ce presupune o precauție mult mai mare din partea autorităților și a viticultorilor.
Descrierea simptomelor apărute pe frunzele de viță-de-vie:
-Frunzele au limbul răsucit spre bază
și culori neobișnuite. La soiurile de struguri albi, partea expusă la soare se îngălbenește, fapt care dă frunzei un aspect metalic. Mai târziu, în plin sezon, de-a lungul nervurilor apar pete galben-crem, cu un contur bine delimitat. Aceste pete se măresc și formează benzi galbene, continue, de-a lungul nervurilor, care în final ocupă suprafețe mari din limbul foliar. La soiurile negre, decolorările devin roșietice, iar centrul zonelor decolorate se necrozează și se usucă. Frunzele rigide și casante sunt adesea detașate de vânt sau, dimpotrivă, rezistă la frigul toamnei și cad mult mai târziu decât cele sănatoase.
Simptome pe coarde
-Când infecția se produce timpuriu, lemnul rămâne verde, cu aspect cauciucat și atârnă. Pe timp de iarnă, lăstarii nelignificați se înnegresc și mor.
Simptome pe ciorchine
-În cazul infecțiilor timpurii, legarea fructelor este redusă, iar inflorescențele se usucă și cad.
-În cazul infecțiilor târzii, strugurii capată o culoare maronie, se încrețesc, iar pedunculii se usucă.
La unele soiuri, boabele de struguri cad la cea mai mică scuturare.
În plantațiile viticole, pierderile de recoltă înregistrate pot fi semnificative.
Tratamentul profilactic este mult mai ieftin decât cel de combatere. Pentru prevenirea bolii, înainte ca butașii de viță-de-vie să fie plantați se tratează cu apă caldă, la 60°C, timp de 10 minute. În Elveția, statul a pus chiar la dispoziția viticultorilor mașini speciale cu apă caldă pentru aplicarea acestui tratament.
Tratamentul chimic este unul intensiv și scump.
Tot în cadrul manifestărilor științifice organizate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) a fost cuprins proiectul cu titlul „Sistem de agricultură alternativă pe bază de mulci vegetal bioactiv format din culturi verzi”, finanțat în cadrul Schemei Competitive de Granturi a programului „Modernizarea Sistemului de informare și Cunoaștere în Agricultură – MAKIS”, prezentat la data de 17 februarie.
Dr. Florin Oancea, directorul științific al institutului, a prezentat tehnologia de folosire a mulciului vegetal bioactiv și avantajele acestuia. Pentru început, a fost accentuată importanța aplicării acestui sistem în zonele calde și în cele în curs de aridizare, aflate, în special, în sudul României.
„În țara noastră, regiunile secetoase sunt Banatul, Oltenia și Dobrogea. Una dintre soluțiile pentru aceste zone aride este aplicarea unei agriculturi conservative, bazată pe mulci”, a precizat dl Oancea.
Ana Mustățea
