Promisiuni electorale neonorate

Democraţia nu este un sistem politic perfect,
însă este cel mai bun dintre cele pe care
omenirea le-a conceput până în prezent”

WINSTON CHURCHILL

De la începutul acestui an ne-am confruntat cu o iarnă ostilă. Deşi zăpezile căzute în cantităţi apreciabile ar fi trebuit să protejeze de îngheţ culturile agricole înfiinţate în toamna anului precedent, din cauza vânturilor care s-au manifestat cu o intensitate deosebită, acestea au fost spulberate şi au pricinuit pagube incomensurabile agricultorilor. Numeroase căi rutiere, locuinţe şi ferme înzăpezite, sere prăbuşite sub povara zăpezilor troienite şi în ultima perioadă inundaţiile devastatoare cauzate de topirea zăpezii, dar şi de lipsa unor îndiguiri corespunzătoare a albiilor râurilor colmatate, este tabloul sintetic al neimplicării şi erorilor comise de factorii responsabili în ultimele decenii. Multe din aceste pagube şi suferinţe puteau fi evitate prin realizarea acelor investiţii tehnice de contracarare a fenomenelor hidrometeorologice excepţionale. Puteau fi făcute programe şi strategii guvernamentale pentru împăduriri şi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, programe de reabilitare a digurilor de protecţie aferente cursurilor râurilor interioare, inclusiv a Dunării, şi întreţinerea corespunzătoare a căilor rutiere care preponderent deservesc aşezările rurale etc. Acestea ar fi trebuit să fie realizate efectiv, nu doar în mare parte declarativ, în scop electoral, din patru în patru ani. Dacă agricultura este o sursă apreciabilă de creştere a PIB-ului ţării, în egală măsură trebuie să şi primească prin bugetul de stat, dar şi prin programe comunitare resursele financiare necesare edificării unor mari investiţii prioritare în sectoarele sus-menţionate, inclusiv al reabilitării marilor sisteme de irigaţii. Este de consemnat că actuala conducere a MADR intenţionează să revigoreze programul antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor. Însă reabilitarea marilor sisteme de irigaţii ar rezolva problema apei în cele mai importante bazine agricole a României. În acest sens, MADR a comunicat recent definitivarea unui program pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii în trei etape. În prima etapă, care se va derula în perioada 2017-2020, se are în vedere reabilitarea a 69 de staţii de pompare de bază, 87 de staţii de repompare, inclusiv canalele de aducţiune, distribuţie, dar şi construcţiile hidrotehnice aferente celor 40 de amenajări ce vor deservi peste 1,3 milioane ha. Sperăm să se şi realizeze faptic toate etapele acestui ambiţios program. Deşi agricultorii în această perioadă sunt angrenaţi în activităţi specifice pentru limitarea pagubelor cauzate de vitregiile iernii, ei nu neglijează nici evenimentele care se derulează pe scena politică. Sunt în egală măsură preocupaţi şi de modul cum a fost fundamentat, negociat şi aprobat în Parlament bugetul aferent agriculturii. Astfel, pentru acest an, Legislativul a aprobat pentru agricultură şi dezvoltare rurală un buget în valoare de 17,38 miliarde lei, majorat deci cu 84,4% faţă de cel preliminat pentru 2016, buget ce reprezintă 2,13% din Produsul Intern Brut. Fondurile din bugetul de stat destinate agriculturii vor fi de 17,036 miliarde lei, finanţarea nerambursabilă a UE pentru programe POPAM şi FEGA de 346,4 milioane lei, iar cele din veniturile proprii ale MADR în cuantum de 650.000 de lei. Bugetul agriculturii aprobat pe acest an va mai fi completat şi din alte surse extrabugetare şi comunitare în condiţiile legii. Este important că Programul de guvernare 2017-2020 prevede înfiinţarea Fondului suveran de dezvoltare şi investiţii în valoare de 10 miliarde euro, prin utilizarea, în principal, a veniturilor din dividendele companiilor de stat şi vânzarea activelor neperformante. Specialiştii apreciază că acest fond, care a dat rezultate bune şi în alte ţări comunitare, dacă va fi totuşi constituit, va fi o sursă importantă de finanţare şi pentru agricultură, şi pentru dezvoltarea rurală a ţării noastre. Programe, strategii, proiecte şi multe promisiuni, inclusiv cele privind absorbţia în procente cât mai mari a fondurilor europene au tot fost prezentate electoratului de către toate guvernele postrevoluţionare. Acestea însă au rămas, din păcate, în multe cazuri, la stadiul de declaraţii de bune intenţii.

Simona MUNTEANU