Provocări la nivel de fermă

Prezent la evenimentul organizat de AIPROM la sfârșitul anului trecut, Cosmin Iancu, administratorul fermei Picmar Prod Com din comuna Grădiștea, județul Ilfov, a declarat că provocările climatice și cele economice îi determină pe fermieri să schimbe structura culturilor agricole la nivelul exploatațiilor astfel încât riscurile să fie minime și afacerile să poată continua. Totodată, fermierul a adus în discuție și lipsa soluțiilor de combatere a agenților dăunători, pe fondul restricțiilor europene care duc la retragerea din piață a multor substanțe chimice.
Potrivit datelor prezentate de industria de profil, în Europa sunt utilizate 270 de substanțe active, iar la nivel global sunt cca 920.
În România, fermierii au la dispoziție cca 200 de substanțe active.

​Cultura de rapiță ....o necesitate
„În condițiile actuale, din punct de vedere climatic, cultura de rapiță reprezintă o necesitate. Este o cultură viabilă, cu randamente stabile, cu venituri consistente pentru fermele românești care trec printr-o perioadă destul de delicată din punct de vedere al veniturilor.
În urmă cu 10 ani cultivam cca 500 – 600 hectare de porumb, iar în acest an agricol această cultură va reprezenta 0 hectare. M-am orientat în schimb către cultura de rapiță. Iată că realitățile climatice și economice ne împing către luarea unor astfel de decizii. 
Rapița este o cultură care solicită inginerul agronom, dar pentru mine rămâne o cultură de suflet. Ceea ce am învățat în facultate s-a schimbat complet, tehnologiile nu mai sunt la fel. Este o cultură tehnică, o cultură cu foarte multe provocări, cu o multitudine de boli și numeroși dăunători care pot decima substanțial producția.
În cultura de rapiță au apărut noi dăunători care probabil când eram eu în facultate nu reprezentau o amenințare. De exemplu, în urmă cu 2 ani ne-am confruntat cu un atac puternic de molia verzei (Plutella xylostella) care ne-a decimat o suprafață foarte mare încă din toamnă și nu în partea a doua de vegetație, în apropierea recoltării, când în mod tradițional ne așteptam să ne facă probleme.
Așadar, am avut încă din toamnă probleme foarte mari cu acest dăunător.
La momentul respectiv nu existau pe piață soluții omologate pentru combaterea moliei verzei și pierderile au fost destul de consistente.
Norocul a venit de la mama-natură pentru că a venit un val de aer rece care a stopat atacul. În acel an ne confruntasem cu o toamnă foarte uscată și cu temperaturi peste medie, ceea ce au favorizat atacul de dăunători.
La polul opus, când avem umiditate ridicată bolile sunt cele care ridică probleme.”

Fermierii vor mai multe soluții fitosanitare pentru protecția culturilor
Cosmin Iancu a afirmat că la nivel european viteza cu care sunt retrase produsele fitosanitare este mai mare decât ritmul cu care sunt introduse altele noi, iar acest lucru face ca agricultorii să aibă mai puține soluții la îndemână pentru protecția culturilor.
În aceste condiții, lipsa unor produse alternative de combatere pentru menținerea culturilor sănătoase, capabile să asigure producții rentabile, provoacă reale probleme în câmp.
„Reglementările europene care prevăd eliminarea substanțelor de pe piață pun presiune pe afacerile agricole.
Problema cea mai mare este că ritmul în care produsele de protecția plantelor sunt scoase este mai rapid decât cel în care apar produse noi. Și atunci, când noi ne confruntăm în câmp cu anumite situații, nu avem produse fitosanitare la îndemână cu care să tratăm culturile.
Nu avem soluții alternative.
E ca și cum un om bolnav nu mai găsește tratamentul de care are nevoie.
Nu există niciun dubiu că producătorii de produse de protecție a plantelor își dau silința să vină cu noi produse, cercetarea lucrează în acest sens, însă atunci când legislativul decide să scotă anumite substanțe active de pe piață și nu se pune nimic în loc fermierii rămân fără soluții și asta constituie o adevărată problemă.”
 
Ana Ioniță