Provocări și perspective pentru viitorul agriculturii

​Agricultura a fost dintotdeauna un pilon esențial al economiilor europene, dar astăzi se confruntă cu o serie de provocări care ridică întrebări majore despre viitorul său în Uniunea Europeană. În contextul în care bugetele pentru înarmare cresc semnificativ, iar sprijinul pentru sectorul agricol pare să scadă constant, agricultura riscă să devină o prioritate tot mai puțin apreciată la nivel european. Ce semnificație are acest lucru pentru viitorul agriculturii, ce fel de hrană vom consuma și care vor fi sursele noastre de aprovizionare în următorii ani?
Uniunea Europeană, în calitate de entitate politică și economică, a pus de-a lungul decadelor un accent considerabil pe agricultura sustenabilă și pe securitatea alimentară. Politica Agricolă Comună a fost concepută pentru a sprijini fermierii, pentru a promova dezvoltarea rurală și pentru a asigura producția de alimente suficiente și de calitate. Totuși, în ultimele decenii, agricultura europeană a început să resimtă o serie de lovituri, venite din toate direcțiile.
În acest context, sectorul agricol se află într-un moment de cumpănă, fiind din ce în ce mai vulnerabil la o serie de factori externi, precum creșterea prețurilor la inputuri, modificările climatice și reglementările tot mai restrictive impuse de UE.
Un alt motiv de îngrijorare legat de viitorul agriculturii în UE este scăderea interesului tinerilor pentru acest sector. Cum să încurajezi un tânăr să investească în agricultură, să preia o fermă sau să dezvolte un proiect agricol, când condițiile de subzistență sunt tot mai greu de atins? Cu un acces limitat la finanțare, cu reglementări birocratice impunătoare și cu prețuri în continuă creștere pentru terenuri și inputuri, agricultura pare un sector inaccesibil pentru tinerii europeni.
Privind la viitor, se pune întrebarea: „Ce fel de hrană vom pune pe mesele noastre în următorii ani?” Răspunsul nu este unul simplu, pentru că depinde de evoluția agriculturii la nivel european și de măsurile care vor fi adoptate în perioada imediat următoare.
În condițiile actuale, cu o reducere constantă a resurselor pentru fermierii europeni, există riscul ca UE să devină tot mai dependentă de importurile de produse alimentare din piața internațională. Acest lucru ar putea duce la o dependență mai mare față de țările nonUE, dar și la un control mai mic asupra calității alimentelor.
De asemenea, producția internă de hrană va fi tot mai influențată de schimbările climatice, care pot face agricultura din UE mai puțin rezistentă. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi secetele sau inundațiile, vor deveni din ce în ce mai frecvente și vor afecta în mod direct cantitatea și calitatea produselor agricole. Astfel, agricultura europeană se va confrunta cu provocări mari în ceea ce privește securitatea alimentară, iar prețurile alimentelor ar putea crește semnificativ.
Pentru ca agricultura europeană să rămână o prioritate, este necesara o revizuire a politicilor agricole, care să sprijine fermierii, să sprijine inovarea și să faciliteze accesul tinerilor în acest sector. Investițiile în tehnologii verzi, în educația tinerilor și în sisteme agricole durabile sunt esențiale pentru a asigura un viitor sustenabil pentru agricultura europeană.
În plus, trebuie să se regândească bugetele alocate pentru agricultură, astfel încât să putem asigura atât producția internă de hrană, cât și o economie rurală prosperă.
Agricultura rămâne o prioritate crucială pentru Uniunea Europeană, dar succesul său depinde de alegerile care vor fi făcute în următorii ani. Fără o strategie adecvată de sprijinire a fermierilor și a tinerilor din acest sector, viitorul agriculturii europene riscă să fie pus în pericol, iar la întrebarea „Ce vom pune pe mesele noastre?” va deveni din ce în ce mai greu de răspuns.

​Simona Munteanu