RALF 2024 - despre provocări, reușite și investiții în agricultură

​Conferința anuală RALF, care s-a desfășurat la București în luna noiembrie, a avut ca temă ”Agricultura pregătită pentru viitor”. Alături de marii fermieri români au fost și fermierii anului din Estonia, Germania, Polonia, sau Marea Britanie, care și-au spus povestea afacerilor și a viziunii lor în ceea ce înseamnă să practici o agricultură sustenabilă, dar și profitabilă. 

​Printre subiectele dezbătute de fermieri și companii partenere au fost: politicile agricole și impactul asupra fermierilor europeni, sustenabilitatea și adaptarea la schimbările climatice, accesul pe piețele internaționale și competitivitatea globală, importanța colaborării și a schimbului de bune practici, digitalizare și tehnologii de automatizare, gestionarea și analiza datelor, soluții și tehnici pentru creșterea eficienței în agricultură, metode de reducere a costurilor și maximizare a profitabilității, practici și tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, strategii pentru o agricultură sustenabilă, tehnologii și sisteme de irigații eficiente, metode de reducere a costurilor cu irigațiile, strategii sustenabile pentru irigații ecologice, proiecte de succes și studii de caz din România, finanțarea și investițiile în agricultură, managementul costurilor și maximizarea profitabilității, asigurări și gestionarea riscurilor, recrutarea și retenția talentelor, educație și formare, leadership și management în agricultură, programe de mentorat pentru dezvoltarea profesională.
Companii precum Corteva Agriscience, Ecofol, Netafim, AgrifacMachinery, Valmont Industries au venit cu soluții pentru creșterea eficienței în ferme, de la genetică de calitate și foarte bine adaptată condițiilor climatice actuale, la soluții de protecție a plantelor, biostimulatori și fertilizare, precum și tehnologii de irigat simple și hibride (pivoți+picurare, senzori pentru măsurarea mai multor parametri privind necesarul de irigat) sau de lucrat solul, cu rezultate deja dovedite în teren.
Vorbind despre provocările și reușitele de anul acesta, fermierii s-au referit în primul rând la investițiile în irigații și managementul eficient al apei: sisteme de irigat, găsirea de surse (alternative sau create artificial precum lacuri/bazine de acumulare apei în exces sau din precipitații), irigarea în momente cheie și în cantitatea necesară prin optimizarea sistemului de irigat-element subliniat de mai mulți fermieri.
Ioji Zifceak de la Maxagro a spus că ”trebuie să ne analizăm riscurile și să investim acolo unde sunt cele mai mari”, iar Emanuel Iercan, Terracult Arad crede că ”tehnologiile sustenabile și profitabilitatea pot coexista doar în condiții de irigare”.
Investițiile în procesare reprezintă o altă metodă de a aduce plus valoare și de a crește profitabilitatea fermelor. Mihai Solomei (AlDahra Agricost), Lucian Haraga (Semtop Iași), Emanuel Iercan, Vasile Balcan, director Marsat au vorbit despre integrarea producției în zootehnie, alături de diversificare prin introducerea de culturi cu valoare mai mare (specii horticole, plante tehnice) și prelucrare cerealelor în fermă pentru a obține produse pentru consum uman.
”Cred că toți cei care putem ar trebui să procesăm cât se poate de mult din producția proprie, altfel ratăm șanse mari în agricultura noastră. Dar problema rămâne comercializarea, relația cu retail-ul”, a subliniat Vasile Balcan.
O altă metodă de crește valoarea la cereale este investiția în depozitare, așa cum explică Cosmin Iancu, PicMar Ilfov: ”am încercat să scoatem bani din orice: am învestit într-un spațiu de depozitare pe sortimente, ceea ce înseamnă o valorificare superioară a fiecărei categorii de semințe”.
Preocuparea fermierilor nu se limitează doar la problemele provocate de schimbarea climei. Ei au mai adus în discuție și îngrijorările legate de instabilitatea politică și comercială care le influențează direct luarea deciziilor pe viitor, neclarități (de ambele părți - agricultori și bănci) privind condițiile de finanțare în proiecte ce țin de ”elemente de sustenabilitate”, concurența inegală cu alte continente privind accesul la inovație și costurile de producție, accesul produselor autohtone pe piața internă în special etc.
 
Roxana Drăghici