RALF 2025: Agricultura ca sport de echipă

​La ediția din acest an, organizatorii RALF au ales să pună în valoare echipa, oamenii care contribuie la creșterea afacerii în fiecare fermă, de la lucrătorii de zi cu zi la cei din partea de management, parteneri și colaboratori de pe tot lanțul valoric. Atât fermierii români, cât și invitații din alte țări, au subliniat importanța educației, a viziunii comune și a înțelegerii efortului pe care un agricultor îl face pentru a livra hrană populației. 

Maria Cîrjă, marketing manager Corteva România și Republica Moldova (companie care este pentru al cincilea an consecutiv partener principal al RALF), a arătat că ”prin răspunsul nostru la aceste nevoi (de a produce hrană pentru o populație în creștere, dar cu resurse mai puține) arătăm ce înseamnă parteneriate între agricultori și companii, relații de încredere pe termen lung”. Pe măsură ce fermierii români continuă să se confrunte cu presiunea secetei recurente, a temperaturilor extreme și a schimbării tiparelor de dăunători și boli, expertiza globală a companiei de top în știința și tehnologia agricolă, adaptată la condițiile locale, îi ajută pe agricultori să își consolideze atât reziliența, cât și competitivitatea.
„Tehnologia transformă agricultura, iar Corteva investește aproape 4 milioane de dolari în fiecare zi la nivel global în cercetare și dezvoltare, pentru a le asigura fermierilor instrumentele de care au nevoie atât astăzi, cât și în sezoanele viitoare. La nivel local, obiectivul nostru este să sprijinim fermierii cu soluții adaptate realității fiecărui sezon și care să-i ajute să gestioneze riscurile într-un mod sustenabil”, a declarat Maria Cîrjă, Director de Marketing pentru România și Republica Moldova în cadrul Corteva, prezentând cele mai recente inovații introduse de companie pe piața românească. În special, compania continuă să ofere fermierilor români soluții de protecție a culturilor pe bază de Arylex™, ca răspuns la fluctuațiile de temperatură, asigurând un control constant al buruienilor pentru culturi mai sănătoase. „Cercetarea și dezvoltarea agricolă modernă nu înseamnă doar îmbunătățirea performanței culturilor, ci și reducerea inputurilor, diminuarea riscurilor de apariție a rezistenței și susținerea sănătății solului pe termen lung, prin crearea unei fundații pentru o agricultură productivă care să dureze generații întregi”, a adăugat experta.
Parte din echipă trebuie să fie și consumatorul final, crede Barb Stefanyshyn-Cote, fondator Black Fox Farm and Distillery din Canada: ”trebuie să lucrăm împreună nu doar ca fermieri, ci și cu toți cei care consumă. Ei trebuie să înțeleagă de ce facem lucrurile într-un anumit mod în agricultură, nu să ni se pună o multitudine de restricții. Dacă nu integrăm și consumatorii finali, ei vor ajunge să stabilească reguli aproape imposibil de îndeplinit. Ei trebuie să știe de ce facem ceea ce facem! Această educație, comunicare intensă, trebuie făcută împreună cu mediul științific și cu decidenții”.
Prima parte a discuțiilor a adus în față fermieri cu povești de viață extraordinare, care au vorbit despre cum și-au dezvoltat afacerile, despre viziunea pe care au avut-o.
Diversificarea și Integrarea producției, au fost noțiunile de bază, ”firul roșu” al tuturor prezentărilor de la această ediție. Barb Stefanyshyn-Cote este fondator Black Fox Farm and Distillery, Saskatoon, Canada care împreună cu soțul ei, a transformat o mare fermă mare de cereale într-o distilerie multipremiată. Mamă a 4 copii, ea a povestit cum a decurs viața ei de familie și de fermă, cum s-a autoeducat și a învățat din agricultura altor țări din Europa sau Asia, până a lua decizia de a transforma cerealele în gin și whisky (diferit de ”whisky”, cum spune tradiția canadiană). Niels Peter Pretzmann, conduce Farmers Circle, o fermă organică de 780 hectare și un ”ecosistem” de restaurante și brutării recunoscute de Michelin, în Lituania. Tânărul Bruno Stotz, fermierul anului 2024 în Germania, a transformat o fermă veche de familie într-o fermă cu mai multe culturi de nișă, premiat pentru cel mai bun cidru din Europa, primind marele premiu la ediția recentă Ceres Awards. Gabriel Lodares este fondatorul Agropecuaria din Spania, o fermă de peste 3.000 hectare cu pădure mediteraneeană și plantații, care a integrat producția vegetală, zootehnia și protecția ecosistemelor într-un sistem unitar. Cu o echipă de peste 50 de oameni, gestionează culturi de nișă, plantații de fistic, ferme de vaci Holstein și oi Manchego, conectând tradiția cu tehnologia.
 
Partea a doua a dezbaterilor fost despre finanțare și investiții în agricultură și tehnologie, și cum ajută aceste instrumente la dezvoltarea fermelor. Ana Samuilă, Head of Agribusiness & Food BCR, a încercat să demonteze câteva mituri legate de finanțarea fermierilor și a susținut că agricultura este un sector bancabil, că finanțările prin credite au crescut, dar ”finanțarea nu înseamnă doar a primi niște bani, ci este un parteneriat, o relație de încredere care trebuie să se construiască, cu obiective comune și viziune pe termen lung.
Trebuie investit în digitalizare, sustenabilitate, competitivitate, iar dezvoltarea trebuie susținută prin soluții financiare inteligente și consultanță personalizată. O finanțare potrivită este cea care te ajută să crești, nu doar să supraviețuiești”, a mai spus ea.
Daniela Aldescu, director executiv la Asociația Română pentru Relația cu Investitorii a menționat că în ultimii 5 ani a crescut numărul companiilor din agricultură listate la Bursă. A subliniat că unul dintre criteriile la care investitorii sunt atenți este echipa fondatoare, dar și la restul partenerilor. Ei doresc un plan de business, guvernanță (audit, practici clare, echipă de management, politici), sustenabilitate (pe termen lung, se uită la companiile care investesc în această direcție, care integrează practici de sustenabilitate). ”Aceste companii din agricultură sunt considerate ”vedetele” Bursei, pentru că au reușit, cu finanțările pe care le-au atras, să-și implementeze proiectele pe care le-au avut”, a mai adăugat directorul ARIR.
Ultima sesiune a avut ca temă agricultura viitorului, cum vor arăta fermele și cum vor trebui ele conduse (și de la distanță) pentru a putea rămâne competitive. Panelul acesta i-a adus la discuții pe Marcello Daniliuc (fermă 850 ha în județul Călărași, unde cultivă rapiță, grâu și orz, folosind tehnologii moderne), Ionel Burtea, CEO Abund Berry, companie românească specializată în cultivarea fructelor de pădure, cu investiții în tehnologii agricole și energie regenerabilă; Oana Mihai-Florea, asociat, Ferma de Familie “Flora”, administrează o fermă vegetală de 650 hectare în Dobrogea, formator pentru agricultura de precizie; Joao Castro, general manager, KC Agro Management, administrează peste 10.000 ha în Timiș, Buzău și Brăila; Iulian Mihail Mone, președinte Cooperativa Agricolă Agroprod Coop, administrează o fermă de 800 hectare în Olt; Ștefan Bărbulescu, fondator Angus Farm cu 300 de bovine Black Aberdeen Angus de rasă și pedigree.
”O fermă performantă înseamnă, înainte de toate, oameni care gândesc, inovează și lucrează împreună. Fie că vorbim despre producție sau procesare, sustenabilitate sau digitalizare, succesul vine din echipă”, a fost mesajul final al organizatorilor de anul acesta al RALF.
 
Roxana Drăghici