Rămâne piața usturoiului o piață de nișă?

​Unul dintre expozanții prezenți la Agriplanta, de mai mulți ani, este și distribuitorul de utilaje Brosch pentru cultura usturoiului în România. Prezenți pe piața noastră de câțiva ani, au observat că este o piață dificilă, nișată și fără o evoluție semnificativă nici măcar după ce la această cultură a fost introdus un ajutor de minimis. 

”Acoperim toată gama de utilaje specifice, de la sortat, spart căpățâni, sortat-selectat bulbili, semănat, recoltat căpățâni individual sau snop, pe 1 până la 4 rânduri. De asemenea există și utilaje post recoltare - buncăr de recepție, benzi pentru curățat pământul, cămăși, uscare”, explică Alexandru Șerbănescu, reprezentantul Broch în România.
Firma vinde și material semincer, import Spania, însă la noi cererea e redusă pentru că sunt puțini producători care pot cumpăra un minimum de comandă care trebuie făcut, adică 10 tone, având în vedere că pentru aceste soiuri cantitatea necesară la 1 hectar este de 1,3-1,5 tone.  
Sunt costuri mari la înființare: prețul unui kilogram de material semincer este acum în jur 3,5 euro/kg. Lipsa randamentului în cultură, adică o producție de 10-12 tone este dată și de un material de calitate slabă.
”La noi se plantează din păcate orice, dar răsărirea nu este ce ar trebui și în loc să obții 10-12 tone/ha, se fac 6-7 tone și cu această recoltă ești aproape în pierdere. Dacă mai sunt și probleme climatice și nu ai posibilitatea de a iriga (a se vedea anul trecut), atunci producțiile pot fi și mai mici”, explică reprezentantul Brosch în România.
Alexandru Șerbănescu mai spune că sunt foarte mulți producători mici, care nu își permit să investească în tehnologie, adică o mașină de semănat, de recoltat etc.
”Pentru a se justifica o astfel de investiție sunt necesare măcar 5 hectare de usturoi, iar dacă primești subvenția timp de trei ani, poți achiziționa utilajele - semănătoare, combină de recoltat, adică baza. Așa am început și noi cu primii clienți care au cumpărat exclusiv din fonduri proprii”, a mai adăugat el.
Însă nu doar obținerea unei producții mari asigură succesul. Problemele mari încep la depozitare, pentru că niciunul dintre cultivatorii români, mari sau mici, nu are condiții optime de depozitare, cu control al temperaturii și al umidității. De aceea aproape toți sunt nevoiți să vândă cam în aceeași perioadă, ceea ce duce inevitabil la scăderi de preț.
”Piața este una mică, nu există depozitare în România. Acum doi ani usturoiul pleca din fermă cu aproximativ 4,5 lei/kg iar acesta abia este un preț de ”supraviețuire”. Pentru un minim profit, ar trebui să ajungă măcar la 2 euro/kg, iar asta se întâmplă poate doar în preajma sărbătorilor”, crede reprezentatul Brosch. În opinia sa, piața noastră nu se dezvoltă și pentru că nu există un control mai riguros al importurilor din China, și în general la importuri, ceea ce ne aduce mari deservicii pe piață. Practic, un consumator din România nu știe niciodată ce cumpără, mai ales când vorbim de produse proaspete.
 
Consultanța și importul de utilaje
Chiar dacă este o piață mică, usturoiul necesită o gamă de utilaje specializate. Cum la noi nu se produc, puținii fermieri care pun pe suprafețe mai mari trebuie să importe. Însă nu oricum și de oriunde. Pentru că producătorii de utilaje proiectează în general conform condițiilor de lucru din regiune. De aceea, spune Alexandru Șerbănescu, este absolut necesar ca fermierul care le achiziționează să știe exact unde (pe ce fel de teren) și cum va folosi utilajul.
El dă exemplu unor mașini de recoltat care pot fi dotate cu unele piese suplimentare de curățat, dar care aduc un plus de greutate a utilajului, ceea ce poate duce la o tasare suplimentară sau la alte probleme. Pentru a reduce impactul asupra solului unii producători au optat pentru pneuri mai înguste, dar în cazul unor soluri mai profunde cum sunt în multe zone din România, acestea se pot afunda în stratul de pământ.
”Din cauza pământului care mai rămâne pe bulbi, au introdus pe mașinile de recoltat și sisteme de curățare. Însă avem diferențe mari privind structura solului, în Romania vs Spania – unde regăsim un sol pietros, care nu se tasează ușor. La noi solurile sunt mai profunde, utilajul se lasă și duce la tasare. Teoretic, ar fi nevoie de pneuri speciale, dar ești limitat de distanța dintre rânduri. Utilajul trebuie adaptat cerințelor din fermă, ținând cont neapărat de structura solului. La noi, în general, usturoiul se cultivă pe soluri nisipoase”, explică Alexandru Șerbănescu.
 
Roxana Drăghici