Rapița – cultura oleaginoasă nr. 1

​Rapița, înființată în toamna anului 2024, a ocupat o suprafață totală de 920.000 de hectare, declasând astfel cultura de floarea-soarelui care, în mod tradițional, era semănată în țara noastră pe cca 1 milion de hectare. Ca urmare și producțiile de rapiță realizate la nivel național au crescut.

Potrivit lui Andrei Solomon, directorul comercial Expur Groupe Avril, în 2025 recolta de rapiță a fost cuprinsă între 2,8 și 3 milioane de tone.
„Dacă am face o comparație a producțiilor obținute în decursul timpului vedem o creștere semnificativă. În anul 2000 România a recoltat cca 50.000 tone – în acel an au fost probleme și din cauza atacului de dăunători și a faptului că nu s-au făcut tratamentele fitosanitare corespunzătoare. După 25 de ani, fermierii români au ajuns la o producție de aproximativ 3 milioane de tone și aș dori să-i felicit pentru curajul de a cultiva rapița.
Ne clasăm pe locul 4 în Europa, după Germania, Franța și Polonia. Aș putea afirma faptul că cantitatea de rapiță procesată în România scade de la un an la altul datorită creșterii producției. Principalul debușeu este piața de biodiesel. Anul acesta cred că am exportat în jur de 2,4 milioane de tone. În România, producătorii de biodiesel procesează anual cca 600 mii tone de semințe de rapiță. Intern, semințele de rapiță sunt folosite, cu precădere, pentru producția de ulei alimentar.
Construcția în unități de procesare presupune investiții mari, iar amortizarea se obține în cca 25 de ani pentru că marjele sunt mici dacă procesezi numai semințe de rapiță și vinzi ulei și șrot. În schimb, integrarea face diferența. Deci, este important să integrezi și producția de biodiesel.
În privința importurilor de semințe de rapiță din Ucraina, pot să le transmit fermierilor români să nu se teamă de acest fenomen, pentru că în proporție de 90% din cantitate tranzitează România, iar Ucraina concurează cu țările mari producătoare de rapiță, precum Canada și Australia.
Aș dori să subliniez faptul că producția de rapiță folosită pentru procesare trebuie să fie sănătoasă și curată. De pildă, este importantă combaterea buruienilor, în special, a turiței pentru că face semințe la fel de mici ca rapița și nu le putem selecta la procesare. Astfel, procesăm rapița împreună cu turița și extragem mai puțin ulei și obținem o proteină mai mică în șrot. Din această perspectivă, protecția fitosanitară a culturii este foarte importantă. De asemenea, este importantă folosirea de produse de protecția plantelor din surse sigure și înregistrate. Potrivit datelor prezentate de AIPROM, produsele contrafăcute de protecția plantelor reprezintă cca 14% din piața europeană.
În ultimii ani, am identificat reziduuri de pesticide, permise și nepermise pe piață, semnificativ mari în semințele de rapiță primite pentru procesare. Noi verificăm fiecare lot de semințe înainte de a-l introduce în procesul de procesare. Acum, există o nouă legislație care permite Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor locale să vină și să ia mostre de la buncărele de descărcare și din stocuri, să le analizeze și dacă găsesc reziduuri de pesticide să blocheze acele cantități la procesare, inclusiv a celor care sunt destinate producerii de biodiesel pentru că șroturile care rezultă în urma procesului se folosesc în hrana animalelor și acestea nu trebuie să fie contaminate cu reziduuri de pesticide. Prin urmare, noi am identificat și am întocmit o listă de substanțe chimice detectate și vom colabora în acest sens cu AIPROM.
Așadar, este foarte important să fim atenți la sănătatea semințelor”, a fost mesajul transmis de Andrei Solomon, reprezentant Expur, în cadrul conferinței anuale organizate de asociația din domeniul industriei pesticidelor.

​Ana Ioniță