Rapița – o cultură strategică pentru agricultura autohtonă

​Prima ediție a noului proiect FAPPR dedicat culturii de rapiță s-a desfășurat pe 9 iunie a.c. în ferma ELSIT, administrată de familia Sitaru, din loc. Orezu, jud. Ialomița.

​La această manifestare a fost sărbătorită rapița deoarece a devenit o cultură de o importanță economică deosebită pentru fermele românești, suprafețele crescând an de an. Rapița este cultura „vedetă” a anului agricol 2026. La nivel național suprafețele cultivate se apropie de 1 milion de hectare, iar producțiile promițătoare plasează țara noastră în topul marilor state producătoare, alături de Germania și Polonia. Fermierii au investit în această cultură pretabilă pentru tehnologiile de lucrări minime ale solului.
În cadrul evenimentului, rapița a fost analizată atât din perspectivă tehnologică, cât și din perspectiva riscurilor, a pieței de valorificare, inclusiv a celei de biocombustibili, și a oportunităților.
Platforma demonstrativă din cadrul fermei ialomițene a cuprins genetica provenită de la companii precum BASF, Bayer, Biocrop, Corteva Agriscience, KWS, Lidea și Limagrain.
Programul de protecție fitosanitară a fost realizat de Bayer - partener principal al evenimentului.
Alte soluții eficiente pentru asigurarea unor culturi sănătoase au fost prezentate de companiile Corteva Agriscience, FMC și Nufarm.

​Un dialog tehnic, orientat spre performanță
„Această primă ediție a fost gândită ca un exercițiu aplicat în câmp, în care genetica, fertilizarea și protecția culturii să fie prezentate integrat, în condiții cât mai apropiate de realitatea fermelor. În platformă au fost incluse fertilizarea la semănat, intervenții ulterioare de fertilizare și tratamente fitosanitare realizate în diferite faze de vegetație, cu soluții precum Tilmor 240 EC, Decis Expert 100 EC și Propulse 250 SE. Pentru noi, obiectivul a fost ca fermierii să găsească aici informații tehnice concrete, utile în propriile decizii privind cultura de rapiță”, a declarat Cristina Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată din cadrul Forumului APPR.
Prin această primă ediție, Forumul APPR își propune să consolideze un nou reper tehnic dedicat culturii de rapiță în Bărăgan, construit în jurul testării în câmp, al dialogului dintre fermieri și companii și al schimbului de experiență privind deciziile tehnologice, riscurile și perspectivele acestei culturi. 

​Rolul rapiței în contextul obiectivelor europene privind energia regenerabilă și reducerea emisiilor
Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a vorbit despre importanța culturii de rapiță în structura practicată la nivel național și despre valorificarea producției pentru obținerea de biocombustibil.
„Astăzi este o sărbătoare a câmpului pentru că rapița a devenit una dintre culturile importante în România și în Bărăgan. România este a patra țară cultivatoare în UE și dacă anul acesta se confirmă că sunt peste 1 milion de hectare cultivate cu rapiță - încă nu am văzut date oficiale de la Ministerul Agriculturii, este posibil să fi depășit Polonia, iar în termen de productivitate suntem aproape de randamentele obținute de marile țări cultivatoare precum Germania, Franța și Polonia.
Aproximativ o treime din producția de rapiță produsă în România intră în producția națională de combustibili, ceea ce reprezintă un outlet de piață important pentru fermierii din România.
Din rapiță se produce biocombustibil de generația I și în acest moment în Parlament este în discuție directiva privind energia regenerabilă care penalizează cumva folosirea uleiurilor vegetale obținute din culturi agricole pentru că alte tipuri de biocombustibil sunt considerate a avea o contribuție dublă la decarbonizare. Considerăm că este profund incorect și nedrept, considerăm noi, pentru că combustibilii etichetați ca fiind avansați se produc din uleiuri uzate, din tipuri de materii prime uzate și reciclate - este foarte bine că facem asta, dar din păcate vin de pe alte continente și nu sunt produse în Europa.
Prin urmare, marii producători de biocombustibili preferă să cumpere astfel de materii prime care vin, în general, din China, Indonezia, Asia, în detrimentul rapiței produsă în Europa.
Solicităm eliminarea acestei duble contribuții a biocombustibililor de nouă generație pentru că este un artificiu de calcul. Nu te decarbonizezi dublând pe hârtie pondera acestor biocombustibili. Asemenea Germaniei, Belgiei, încercăm și noi să convingem autoritățile pentru că sunt țări, ca cele amintite, care au eliminat deja această dublă contribuție.”

​În completare, Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR, a afirmat: „Toate companiile care furnizează combustibili în UE sunt obligate să folosească biocombustibili într-un anumit procent la pompă. Uleiurile provenite din produse agricole, cum este cel de rapiță, are o valoare cu 50% mai mică decât cea a uleiurilor uzate. Cele mai multe uleiuri uzate, care sunt cotate dublu, nu provin din UE. Pentru fermieri acest subiect este important pentru că această componentă energetică a producției de rapiță ține prețul la un nivel mai ridicat decât ar putea să fie.”

Produsele pe bază de neonicotinoide – necesare pentru agricultori
Manifestarea a cuprins și un panel de discuții care a vizat perspectivele culturii de rapiță, soluțiile de asigurare și managementul riscului în agricultură, creșterea valorii adăugate a materiei prime prin procesare, politica agricolă comună și multe altele.
În cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul privind interzicerea utilizării substanțelor neonicotinoide la nivelul UE – decizie care afectează agricultura din țara noastră, în special zonele agricole unde este prezentă rățișoara porumbului.
S-a precizat faptul că autoritățile și asociațiile de fermieri fac demersuri pentru a aduce anumite modificări la un regulament european pe această temă astfel încât să fie permise aceste substanțe în condiții stricte.
Directorul executiv al Forumului APPR a precizat: „Modificarea regulamentelor europene este un proces lung, dificil dar avem speranță că anumite lucruri pot fi ameliorate în această zonă. În legislație se precizează clar că dacă o substanță activă este interzisă, aceasta poate fi utilizată în continuare dacă se pun la dispoziție studii care să demonstreze necesitatea utilizării acelei substanțe până când fermierii vor avea la dispoziție o soluție alternativă.
Noi, la Forumul APPR, facem studii privind impactul imposibilității utilizării neonicotinoidelor de peste 10 ani. Prin resurse proprii, organizația are proiecte de cercetare din 2017 și în fiecare an am avut raport de cercetare pe studiul neonicotinoidelor, iar din 2013 am lucrat direct la acest dosar, care a servit ca justificare și argumentare la Bruxelles.”
 
Ana Ioniță