
Rapița este o cultură care an de an câștigă teren, suprafețele cultivate cu această cultură fiind în continuă creștere. Acest fapt se datorează mai multor considerente, pe de o parte, valoarea inputurilor necesare înființării acestei culturi, care sunt mai mici decât la celelalte culturi, și pe de altă parte, o desfacere foarte bună a producției la prețuri bune. Un alt avantaj Drd. ing. Adelin Damian, Product Manager Limagrain
Pregătirea patului germinativ
Lucrare de o importanță majoră, care poate influența în mod capital producția.
Această lucrare trebuie efectuată prin cât mai puține treceri, pentru a se evita pierderea apei din sol, dar, în același timp, trebuie realizată și o mărunțire foarte bună a solului. Se efectuează o arătură superficială la 20-22 cm, cu pluguri echipate cu scormonitori, pe solurile grele, iar pe solurile ușoare se poate efectua o lucrare cu grapa cu discuri grea. Aceste lucrări trebuie efectuate până la jumătatea lunii august. Pregătirea patului germinativ propriu-zis se efectuează cu 1-2 zile înainte de semănat, printr-o trecere cu o grapă cu discuri ușoară (se folosește în special când se efectuează arătura) și apoi, printr-o trecere cu combinatorul, pentru nivelarea solului.
Sămânța și semănatul
Limagrain oferă fermierilor sămânță de o calitate superioară, tratată cu Cruiser – acest tratament conferă o protecție deosebită, atât seminței, cât și plantei în primele stadii de dezvoltare, dar și o răsărire uniformă, ducând astfel la maximizarea potențialului de producție.
Întrebarea care se pune acum este: ce folosim – soiuri sau hibrizi?
După ultimele rezultate obținute în câmpurile de testare LG, s-a observat faptul că diferențele de producție dintre soiuri și hibrizi este nesemnificativă, de cele mai multe ori soiurile având rezultate mai bune. Soiurile sunt mai stabile și mai ușor adaptabile în diferite condiții de sol și climă. Cercetările pentru crearea unor hibrizi de rapiță au fost canalizate, în special, pe obținerea unor hibrizi cu o vigoare mai bună la răsărire, în special pentru partea de nord a Europei, unde este nevoie de o creștere rapidă a plantei, pentru ca la intrarea în iarnă plantele să fie la faza optimă de dezvoltare.
Acest lucru este benefic pentru acea regiune, dar poate fi un mare dezavantaj în România, putând duce la alungirea exagerată a plantei, ceea ce conduce la o creștere a sensibilității la boli și ger.
Abia în ultimii 3-4 ani s-a pus accentul pe obținerea unor hibrizi cu o productivitate ridicată. Deci, alegerea între soi și hibrid aparține totuși fermierului, care cunoaște cel mai bine condițiile pedoclimatice unde își desfășoară activitatea.
Densitatea la semănat
Limagrain le recomandă fermierilor o densitate la semănat de 50-70 semințe/mp, urmărindu-se obținerea în primăvară a unui număr de 40-50 plante/mp.
Distanța dintre rânduri recomandată este de 25 cm, sau chiar 30 cm, în funcție de posibilitătile tehnologice ale fiecărui fermier și de gradul de infestare cu buruieni a solului. Adâncimea de semănat: 1-3 cm, în funcție de gradul de aprovizionare cu apă a solului. Epoca de semănat 1-15 septembrie.
Fertilizarea
N – se recomandă 160 kg s.a./ha aplicat în două faze; nu se recomandă aplicarea azotului în toamnă, deoarece favorizează creșterea exagerată a plantei până la al culturii de rapiță este faptul că eliberează terenul devreme, permițând cultivarea fără probleme a cerealelor de toamnă. Totuși, cultura rapiței de toamnă prezintă anumite particularități, cărora trebuie să le acordăm o importanță deosebită. intrarea în iarnă, mărind sensibilitatea la ger și la boli. P205 – se recomndă 100 kg s.a./ha. K2O – 250 kg s.a./ha.
Microelementele: MgO, S, B, MnSO4, Mo – contribuie în diferitele fenofaze de dezvoltare a plantei. Borul are o importanță deosebită, deoarece influențează numărul de silicve pe plantă și numărul de semințe pe silicvă. Marginile frunzelor colorate în maro arată carența în B.
Întreținerea culturii
Combaterea buruienilor se efectuează înainte de semănat, prin aplicarea erbicidelor cu încorporare ușoară și, de asemenea, prin aplicarea erbicidelor în vegetație.
Combaterea dăunătorilor
Cei mai importanți în primele fenofaze de dezvoltare ale plantelor: – Athalia rosae (viespea rapiței) este cel mai periculos dăunător din toamnă al rapiței. Larvele produc perforații în frunze, continuând până la roaderea completă a limbului. În urma unui atac puternic, plantele se usucă. Combaterea se face pe cale chimică. Momentul se stabilește cu ajutorul bolului galben, pentru capturarea adulților/semnalarea atacului (solicitați reprezentaților zonali LG acest bol). – Phyllotreta atra (puricele negru al rapiței) – atacul are loc în primele stadii de dezvoltare a plantei, adulții rod cavități în frunzele plantelor abia răsărite. Atacul acestui dăunător poate compromite cultura. Atacul poate fi evitat prin tratarea semințelor.






















