Cerințe față de condițiile de mediu
În condițiile în care resursele termice disponibile sunt valorificate doar parțial, culturile succesive furajere energetice se cultivă în ogor propriu. Culturile de toamnă care eliberează terenul pe parcursul primăverii sau până la jumătatea verii valorifică mai bine factorul termic pentru culturile succesive pentru furaj. Acest sistem presupune eforturi materiale mai mari decât în situația cultivării plantelor anuale furajere în ogor propriu, dar acestea sunt benefice deoarece se obțin plusuri de producție și o valorificare mai bună a fondului funciar. Culturile succesive reușesc atunci când se asigură un număr mai mare de factori, dintre care cel mai important este factorul termic.
Astfel, în cazul cultivării porumbului pentru furaj, se pot obține recolte comparative cu porumbul cultivat în cultura principală dacă se folosesc hibrizi extratimpurii și timpurii, cărora li se poate asigura necesarul termic pentru ajungerea la maturitate. Dacă pentru porumbul cultivat în sistemul de culturi succesive se poate asigura de la semănat la recoltat o sumă a temperaturilor active de 950-1.000 de grade Celsius, acesta asigură obținerea unei producții de circa 80-85% din producția realizată în ogor propriu, ceea ce duce la o eficiență ridicată a sistemului de două recolte pe an de porumb.
Alte plante ce pot fi cultivate în cultura succesivă și care valorifică același nivel al sumei temperaturilor active sunt: sorgul furajer, iarba de Sudan, meiul furajer. Rapița furajeră valorifică foarte bine o resursă termică de circa 600 de grade Celsius, asigurând o bună eficiență economică. Elementul determinant alături de resursa termică este însă asigurarea necesarului de apă pe tot parcursul perioadei de vegetație. În Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei și Câmpia Banatului, unde se asigură factorul termic la nivel optim, plantele au cerințe de circa 380-420 mm apă; cum în aceste zone suma medie anuală a precipitațiilor pentru această perioadă în care se cultivă plante succesive pentru furaj este de circa 200-250 mm, se poate afirma că pentru reușita culturilor amintite este necesară aplicarea irigării. În zonele colinare, asigurarea factorului termic se face prin înființarea culturilor anuale timpurii, care se recoltează în primăvară sau la începutul verii, în timp ce factorul apă este asigurat în proporție variabilă de la un an la altul, ceea ce duce la obținerea de producții fluctuante. În Câmpia Transilvaniei sau în zona colinară cu veri secetoase, dacă culturile succesive urmează după secară furajeră sau după borceag de toamnă, apa este asigurată în mare măsură din rezerva din sol; rezultate foarte bune s-au obținut la porumbul pentru siloz, în timp ce iarba de Sudan a produs mai puțin procentual decât porumbul. Dacă porumbul sau iarba de Sudan se cultivă după borceag de primăvară, potențialul hidric este mai modest, ceea ce duce la obținerea de producții aproximativ egale.
În condițiile în care iarba de Sudan este cultivată după orz de toamnă sau după grâu de toamnă, se pot obține producții motivate financiar datorită rezistenței sporite la stresul hidric și prin valorificarea superioară a precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație.
Putem afirma fără a greși că pentru reușita culturilor furajere cultivate în sistem succesiv factorul determinant este cel hidric. Semănatul culturilor succesive în regim neirigat este posibil numai în condițiile în care la pregătirea patului germinativ solul este bine aprovizionat cu apă în stratul biologic activ (0-70 cm), care asigură răsărirea și dezvoltarea plantelor în următoarele 20-25 de zile. Singurele culturi ce pot fi luate în considerație și care pot fi cultivate datorită rezistenței la secetă sunt: iarba de Sudan, hibridul sorg cu iarbă de Sudan și meiul furajer. Acestea suportă lungi perioade de secetă și, după restabilirea bilanțului hidric din sol, pot continua vegetația, asigurând în acest fel producții economice pentru furaj.
Fertilizarea culturilor succesive pentru furaj
În general, pentru reușita culturilor succesive este necesară aplicarea îngrășămintelor minerale, dar în special a îngrășămintelor pe bază de azot. În cazul cultivării porumbului pentru siloz până la jumătatea lunii iunie, producțiile cele mai mari s-au obținut când s-a aplicat doza de azot de 200 de kilograme la hectar. Dacă porumbul este cultivat în cultură succesivă după grâul de toamnă, îngrășămintele cu azot sunt bine valorificate, doza eficientă economic fiind cea de 100-120 de kilograme de azot la hectar.
Pentru hibrizii sorg cu iarbă de Sudan, doza optimă de azot este de 70-80 de kilograme la hectar la prima coasă; la a doua coasă, doza de azot aplicabilă este de 50-60 de kilograme la hectar.
Meiul furajer răspunde bine la aplicarea dozei de 60-70 de kilograme de azot la hectar; în condițiile în care meiul se cultivă cu soia, doza de azot se reduce, ajungând la 40-50 de kilograme la hectar. în condițiile în care culturile menționate sunt cultivate în sistem irigat, dozele de azot se pot reduce la 50-60% când acestea urmează în rotație în primii doi ani după aplicarea îngrășămintelor organice sau după întoarcerea leguminoaselor perene.
Când se cultivă în sistem neirigat, culturile succesive pentru furaj valorifică destul de bine îngrășămintele pe bază de azot, doza aplicată fiind de 60-65 de kilograme la hectar. Îngrășămintele pe bază de fosfor sunt asigurate din conținutul solurilor pe care se cultivă culturile succesive. Cele mai indicate soluri pentru înființarea de culturi succesive sunt cernoziomurile, solurile aluvionare și cele brun-roșcate, în condițiile în care la cultura principală s-au aplicat îngrășăminte fosfatice în dozele recomandate, de până la 100 de kilograme de fosfor la hectar. Dozele mai mici de fosfor ce se aplică în cazul culturilor succesive se explică prin condițiile favorabile de dezvoltare a microorganismelor din sol, care pun la dispoziția plantelor cantități cu atât mai mari de fosfor mobil cu cât temperatura și umiditatea sunt și ele mai ridicate.
Solicitările culturilor succesive pentru potasiu sunt asigurate prin conținutul bun al solurilor pe care acestea se cultivă cu preponderență.
Lucrările solului.
Înființarea culturilor succesive, atât în regim irigat, cât și în regim neirigat presupune realizarea unui bun pat germinativ, cât mai bine mărunțit, într-un timp cât mai scurt posibil și cu eforturi energetice mai mici și pierderi cât mai puține ale apei din sol.
Pentru a asigura o producție bună, porumbul pentru furaj solicită executarea unei arături superficiale la 18-22 cm și trecerea repetată cu discul sau lucrări repetate cu freza pentru a asigura uniformitatea și nivelarea arăturii.
Alegerea modului de lucrare a solului se face plecând de la consumul energetic reclamat de executarea lucrărilor și de timpul necesar execuției acestora. După cerealele de toamnă, pregătirea solului pentru a înființa culturi succesive se face în exclusivitate prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Calitatea acestei lucrări este mult superioară atunci când eliberarea terenului se face prin arderea miriștei, luându-se toate măsurile necesare executării acestei lucrări. Pregătirea solului prin treceri repetate cu grapa cu discuri se face în condițiile când culturile succesive urmează după secara furajeră, borceaguri sau după rapița furajeră.
Semăntul culturilor succesive
Unul dintre factorii esențiali în reușita culturilor succesive îl reprezintă data semănatului. Întârzierea numai cu o zi a semănatului duce la o întârzire a recoltatului cu 3-5 zile. În Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei și Câmpia Banatului, în regim irigat, porumbul pentru siloz este cultura cea mai productivă, cu cea mai mare eficiența economică. În funcție de epoca de recoltare a plantei premergătoare, se aleg hibrizii de porumb cei mai productivi. Sub acest aspect, când de la semănat până la recoltare se însumează peste 1.200 de grade Celsius active, producțiile cele mai mari sunt asigurate de hibrizii semitardivi, grupa FAO 500-600, cultivați după raigras aristat și rapiță furajeră în perioada 10-15 iunie.
Când se realizează o sumă a temperaturilor de 1.000-1.100 de grade Celsius de la semănat la recoltat, se recomandă cultivarea hibrizilor de porumb din grupa de precocitate FAO 400-500 având ca plantă premergatoare mai ales orzul de toamna și grâul de toamnă.
Intervalul termic de semănat se situează între 15 si 30 iunie. Hibrizii de porumb din grupa FAO 300-400, cu un interval termic de circa 900-1.000 de grade Celsius, se pot cultiva în intervalul 1-10 iulie, ceea ce creează condiții pentru obținerea de producții de porumb eficiente economic.
Pentru semănatul hibridului sorg cu iarbă de Sudan, intervalul optim termic este de 1.000-1.200 de grade Celsius, ceea ce corespunde calendaristic cu data de 1-15 iulie. Densitatea optimă de semănat la hibrizii de porumb menționați este de 90-100 de mii de plante la hectar în sistem irigat; când porumbul se seamănă în sistem neirigat, densitatea scade la 50-60 de mii de plante la hectar. Distanța între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat variază în funcție de sol, între 3 și 5 cm. La hibrizii sorg cu iarbă de Sudan, semănatul se face în rânduri la 25 cm, cu o normă de semănat de 30-35 de kilograme la hectar. La meiul furajer, norma optimă de sămânță este de 25 de kilograme la hectar, iar semănatul se face în rânduri la 12,5 cm, la o adâncime de 2-2,5 cm. Rapița furajeră se seamănă în rânduri normale, la 12,5 cm, cu o normă de sămânță de 15-17 kilograme la hectar.
Lucrările de îngrijire
Cele mai importante lucrări de întreținere la culturile succesive sunt combaterea buruienilor și lupta împotriva bolilor și a dăunătorilor.
Pentru combaterea buruienilor se pot aplica erbicidele recomandate de specialiștii agronomi specifice zonei unde se cultivă speciile pentru culturi succesive. Se va avea în vedere faptul că la aplicarea erbicidelor pentru culturi succesive se înregistreză temperaturi diurne ridicate, ceea ce necesită măsuri speciale de aplicare a erbicidelor.
Pentru combaterea dăunătorilor se va semăna numai sămânța tratată împotriva dăunătorilor specifici, cu produsele recomandate de către specialiștii Direcțiilor Județene de Protecția Plantelor. De asemenea, pentru combaterea bolilor ce pot să apară, în special în regim irigat, se vor aplica obligatoriu recomandările specialiștilor amintiți.
Irigarea culturilor succesive
Deoarece beneficiază de un conținut scăzut de apă în sol în momentul semănatului, la culturile succesive se aplică irigare imediat după semănat, acolo unde există posibilitatea și condițiile tehnice o permit. Irigarea de răsărire se va aplica pe terenurile cu posibilitate de irigare pentru a asigura răsărirea și dezvoltarea normală a plantelor. Norma de irigare pentru răsărire este de 250-300 metri cubi la hectar. Pe perioada de vegetație este necesar a se menține un nivel ridicat (peste 60%) al umidității accesibile plantelor pe intervalul biologic activ (0-70 cm ).
Deoarece consumul de apă este de circa 4 mm pe zi în luna iunie și 4,5 mm în luna iulie, este necesar a se aplica irigarea ori de câte ori este nevoie, cu norme de irigare mici, de 300-400 metri cubi la hectar.
Înainte de recoltare se va întrerupe irigatul cu aproximativ două săptămâni.
Recoltarea
Culturile succesive pentru furaj se recoltează la faza de dezvoltare dorită necesară pentru relizarea unui bun siloz. Ca regulă generală, culturile succesive se recoltează la apariția primelor brume înregistrate la stațiile meteo locale.
Recoltarea porumbului de poate face manual sau mecanic în funcție de întrebuințarea sa ulterioară. Celelalte culturi se pot recolta cu ajutorul combinelor pentru furaj.
Victor Vătămanu
