Record agricol în 2025, dar sistemul de gestionare a riscurilor trebuie regândit

​Anul agricol 2025 aduce României o producție-record, conform datelor oficiale publicate recent. Cifrele confirmă potențialul extraordinar al agriculturii naționale, însă sub acest rezultat favorabil se ascund vulnerabilități majore. Experții atrag atenția că, fără o restructurare profundă a sistemului de gestionare a riscurilor, următoarea secetă sau prăbușire a piețelor poate șterge într-o clipă aceste câștiguri. Clubul Fermierilor Români a lansat, în acest context, un Grup de Lucru pentru Managementul Riscului, parte a unui plan mai amplu de transformare a agriculturii prin patru direcții strategice.

​Lecțiile recoltelor pierdute. Statisticile ultimilor ani ilustrează dimensiunea fragilității. În 2024, producția de porumb a scăzut cu peste 31% față de anul anterior, în timp ce producția totală de cereale s-a diminuat cu 14%, iar la floarea-soarelui pierderile au depășit 26%. Cu doi ani înainte, în 2022, recoltele de cereale s-au prăbușit cu 32%, echivalentul a aproape 9 milioane de tone dispărute din piață. Impactul economic al acestor șocuri a fost dramatic. Numai în 2022, pierderile din valorificarea cerealelor s-au ridicat la peste 3 miliarde de euro, ca urmare a costurilor ridicate și a prețurilor de vânzare mult prea mici. În 2023, fermierii au resimțit un minus suplimentar de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
 
Agricultura românească: expusă și insuficient protejată. Datele despre asigurările agricole scot la iveală o realitate îngrijorătoare: doar 29% din terenurile arabile ale României sunt asigurate, adică aproximativ 2,26 milioane ha dintr-un total de 8 milioane. Peste 5 milioane de hectare rămân complet neprotejate în fața calamităților naturale.
 
Compensații insuficiente și prea târzii. Modelul actual de gestionare a calamităților se bazează pe intervenții post-factum. Statul promite despăgubiri după ce dezastrele au produs deja pagube, dar sumele sunt modeste, iar procesul birocratic încetinește sprijinul real.
 
Soluția propusă: un sistem național de management al riscului. La Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (5 iunie 2025, București), specialiștii au pledat pentru crearea unui Sistem Național de Management al Riscului în agricultură. Conceptul presupune un mix de instrumente – de la fonduri mutuale și asigurări subvenționate până la mecanisme de intervenție guvernamentală și parteneriate public-privat. Irina Schuman, reprezentant al Băncii Mondiale, a explicat principiul „stratificării riscurilor”: „România are nevoie de o abordare modernă, aliniată tendințelor globale. Fermierii pot acoperi singuri riscurile curente, asigurările comerciale pot prelua riscurile medii, iar statul ar trebui să intervină doar în cazurile catastrofale.”
 
Instrumente financiare inovative. Printre propunerile Grupului de Lucru se regăsesc: contracte forward și futures pentru stabilizarea prețurilor, conturi de economii pentru perioade de criză, cu facilități fiscale, linii de credit anti-ciclice garantate de stat, asigurări indexate pe vreme, care despăgubesc automat la atingerea unor parametri de secetă și un hub central de date agricole pentru alerte timpurii către fermieri.
 
O fereastră de oportunitate care se închide rapid. Deși anul 2025 aduce un record de recoltă, experții subliniază că nu este momentul pentru triumfalism. „Nu mai este suficient să intervenim pompieristic cu ajutoare de criză. Viitorul agriculturii depinde de capacitatea noastră de a construi un sistem în care fermierii să fie protejați și susținuți să treacă peste șocuri”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
Miza este uriașă: securitatea alimentară națională, stabilitatea mediului rural și contribuția României la coșul alimentar european. Recordul din 2025 ar putea fi începutul unei noi etape – dacă statul, fermierii și partenerii instituționali vor reuși să transforme propunerile actuale în politici publice concrete, înainte ca o nouă criză să lovească.