Cantitatea de resturi vegetale rezultată anual din agricultură se ridică la câteva milioane de tone. Din păcate, o mare parte din aceasta se pierde din lipsa unor tehnologii care să transforme această producție secundară în sursă de energie regenerabilă.
În România, există un singur producător de brichete din paie, domnul emil enache, deținătorul societății SC enache Morărit SRL, din Huși, județul Vaslui, care a acceptat să ne dea câteva informații despre activitatea pe care o desfășoară.
Când și cum ați început activitatea în agricultură?
Activitatea în agricultură am început-o în anul 1999, întrucât nu întotdeauna aveam la dispoziție materie primă de calitate pentru unitățile de morărit și panificație pe care le dețineam. Așadar, am decis să îmi obțin singur materia primă. La început am cultivat o suprafață de 162 de hectare, care, ulterior, s-a mărit, ajungând la 2.500 de hectare.
În anul agricol 2008-2009 am hotărât să cultiv grâu (pe 1.300 ha), rapiță, floarea-soarelui, porumb și plante furajere. Dețin și loturi semincere de grâu (100 ha) și porumb (33 ha).
Ce v-a determinat să demarați afacerea de brichetare a masei vegetale?
Cu ocazia vizitării în anul 2001 a unui târg internațional, am văzut pentru întâia oară o astfel de instalație de brichetare a masei vegetale. Deoarece în cadrul fermei obțineam o cantitate considerabilă de resturi vegetale, care însă nu era valorificată, am considerat că această afacere va avea viitor.
Așadar, am început o colaborare cu o firmă din Germania pentru a pune la punct linia de fabricat brichete din biomasă. Ulterior, am depus un proiect pentru obținerea de fonduri prin Programul SAPARD, dar, pentru că în acel moment nu se încadra în nici o măsură, exista riscul să nu fie eligibil.
Din fericire, proiectul a fost examinat în detaliu la nivel național și european și s-a introdus brichetarea masei vegetale în lista activităților eligibile prin Programul SAPARD.
Ce valoare a avut acest proiect și în ce consta?
Valoarea proiectului SAPARD a fost de 143.000 de euro și a constat în achiziția unei instalații, de producție germană, de brichetat biomasă. Între timp, am achiziționat o altă instalație, de această dată poloneză, care funcționează preponderent pe paie. Pe aceasta am cumpărat-o însă din fonduri proprii.
Ce productivitate aveți și unde valorificați brichetele?
Actualmente, producția se ridică la 250-350 tone/an, iar clienții noștri sunt, în general, persoane fizice, care folosesc instalții de încălzire cu combustibil solid. Deosebit de important este faptul că puterea calorică a brichetelor obținute din paie o depășeste pe cea a materialului lemnos, iar prețul este chiar inferior acestuia. 2,5 kg de brichete reprezintă echivalentul energetic al unui litru de motorină, iar 2 kilograme de brichete substituie un metru cub de gaz. Cu toate acestea, valorificarea brichetelor din paie nu se face ușor, pentru că nu există informații la nivelul potențialilor consumatori. Situația ar fi alta dacă statul român ar începe promovarea acestui tip de combustibil, prin utilizarea la încălzirea instituțiilor publice, școli, grădinițe, blocuri de locuințe. În acest fel ar fi salvate de la tăiere multe păduri, iar agricultorii nu ar mai întâmpina probleme atât de mari în eliberarea terenului de resturi vegetale.
Eu consider că transformarea producției secundare în sursă de energie regenerabila trebuie să devină o prioritate națională. În România, principala sursă de energie regenerabilă este biomasa.
Cu toate acestea, este cea mai puțin exploatată. Chiar dacă nu vrem să recunoaștem, o mare parte din reziduurile agricole rezultate an de an din agricultură sunt arse. Autoritățile au interzis această practică, însă nu au făcut nimic să elimine și cauza, să vină cu soluții viabile de valorificare a resturilor vegetale.
În țări precum Olanda, Austria, Danemarca, producerea de biomasă destinată obținerii de energie este subvenționată și există sisteme bine puse la punct de producere a energiei termice și electrice pe bază de resturi vegetale.
Sunt localități de 20 de mii de locuitori independente energetic față de rețeaua națională și cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și în România.
Este rentabilă această afacere?
Având în vedere că materia prima există din abundență și nu costă nimic, această afacere este rentabilă.
Costul de producție, ce cuprinde cheltuielile cu balotarea, transportul, depozitarea și brichetarea paielor, se ridică la circa 130 lei/t, iar eu valorific tona de brichete cu 200 lei, fără TVA.
Ce planuri de viitor aveți?
Sunt în colaborare cu o firmă pentru îmbunătățirea sistemului de ardere a unei centrale care funcționează de doi ani pe acest tip de combustibil. Vreau să achiziționez un uscător de cereale și
Adrian Rădulescu, președinte LAPAR:
“Milioane de tone de paie rezultate de la culturile cerealiere, care impiedică agricultorii să desfășoare o tehnologie fluentă, pot deveni o sursă inepuizabilă pentru mijloacele de încălzire nu numai din mediul rural, măsura având un impact pozitiv și în economisirea masei lemnoase destinate acestui scop, cu consecințe pozitive multiple.
Interzicerea arderii miriștilor nu a fost completată cu măsuri de valorificare a produselor secundare.
Această interdicție fără soluții face din unii agricultori, în mod inevitabil, niște infractori.
Prin valorificarea producției secundare, agricultura ar contribui semnificativ la bilanțul energetic național.
Elaborarea unor programe de valorificare prin simpla brichetare a paielor ar fi trebuit să constituie o compensație.”
Marcel Cucu, vicepreședinte LAPAR:
“Anual, cantitatea de resturi vegetale rezultată din agricultură este de cel puțin 15 milioane de tone, iar o mare parte din aceasta nu este valorificată.” niște cuptoare pentru brutărie, la care combustibilul să fie brichetele din paie. Pentru procurarea lor am depus deja două proiecte finanțate din fonduri europene.
Un proiect comun, între producătorii de cereale din zonă și municipalitatea Huși, ar putea fi construcția de centrale care să funcționeze pe bază de biomasă. Având în vedere că profilul orașului e preponderent agricol, am putea obține energie electrică și termică din tot ce îl înconjoară. Avem una dintre cele mai importante podgorii din țară și, an de an, resturile lemnoase rezultate în urma tăierilor, care se ridică la câteva sute de tone, nu sunt valorificate, iar energia se pierde.
Cum ar trebui să fie susținute proiectele și programele privind producerea energiei din surse regenerabile la noi în țară?
În primul rând, Ministerul Agriculturii împreună cu cel al Mediului ar trebui să elaboreze o strategie comună de valorificare a tuturor deșeurilor.
Investițiile în acest domeniu ar trebui să fie suținute mai mult, iar la nivel național să fie construite centrale termice care să funcționeze pe bază de biomasă, mai ales în jurul localităților cu profil preponderent agricol.
Ce sfat ați da cuiva care ar dori să înceapă o afacere în acest domeniu?
Ca în orice activitate, pentru a începe o afacere trebuie să ai o voință nemaipomenită. În acest domeniu, o astfel de inițiativă trebuie susținută atât din punct de vedere logistic, cât și financiar.
O inițiativă care, dacă ar fi sprijinită, ar duce la economisirea a aproximativ 2 miliarde de euro la nivel național.
Ana Mustățea
