Schimbările climatice, instabilitatea geopolitică și deciziile legislative influențează tot mai puternic agricultura românească și determină fermierii să-și schimbe structura culturilor.
Prezent la o conferință organizată de compania Marsh – broker internațional specializat în domeniul asigurărilor și managementul riscurilor, Andrei Solomon, director comercial Expur România, atrage atenția că reziliența sectorului agricol nu depinde doar de ceea ce se întâmplă în câmp, ci și de existența unor politici publice coerente, capabile să susțină competitivitatea fermierilor și a industriei de procesare.
Seceta din ultimii ani și distribuția tot mai imprevizibilă a precipitațiilor îi obligă pe fermieri să-și regândească strategiile de producție. Potrivit lui Andrei Solomon, culturile de primăvară sunt din ce în ce mai vulnerabile, iar acest lucru determină migrarea către culturile de toamnă.
„Riscul climatic rescrie agricultura din România în sensul că determină ce cultivăm. Ne face, pe noi procesatorii și pe fermieri, să ne regândim poziția. Culturile de primăvară au început să fie din ce în ce mai afectate de secetă. Clima caracterizată prin veri secetoase și precipitații concentrate într-un interval scurt îi determină pe fermieri să ia decizii defensive și să migreze către culturile de toamnă”, a declarat directorul comercial al Expur.
Acesta a oferit drept exemplu cultura de rapiță, care și-a extins semnificativ suprafața în ultimii ani, precum și tendința de reducere a suprafețelor cultivate cu porumb în favoarea cerealelor păioase.
„România cultiva circa 50.000 de hectare de rapiță în anul 2000, apoi suprafața maximă s-a stabilizat la cca 600.000 ha. Anul acesta observăm o creștere a suprafețelor cultivate cu cel puțin 300.000 hectare, ajungând astfel la aproape 1 milion de hectare în total.
Pe lângă provocările climatice, agricultura este influențată și de evoluțiile geopolitice. Războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au modificat atât costurile de producție, cât și prețurile de valorificare.
„La începutul războiului din Ucraina prețurile au explodat, iar ulterior au scăzut abrupt, în timp ce costurile au rămas ridicate. Acest lucru a avut un impact extrem de negativ asupra profitabilității fermelor, iar fermierii nu au mijloace eficiente de a se proteja împotriva unor astfel de situații.”
Reprezentantul Expur a precizat că și procesatorii utilizează instrumente financiare de acoperire a riscurilor, însă acestea nu oferă protecție completă și presupun costuri suplimentare.
Politicile publice pot influența viitorul culturii de rapiță
În opinia sa, cadrul legislativ poate avea un impact la fel de important ca riscurile climatice sau cele geopolitice. Andrei Solomon consideră că modul în care România a transpus Directiva europeană privind energia regenerabilă creează dezavantaje pentru fermierii care cultivă rapiță.
„Practic, această prevedere legală favorizează biocombustibilii produși din deșeuri importate, în loc să susțină agricultura României și procesarea locală a rapiței. O cultură foarte bună poate deveni mai puțin viabilă din punct de vedere economic din cauza unor politici insuficient adaptate realităților din România”, a subliniat acesta.
El a amintit că state precum Germania și Olanda au adoptat politici menite să protejeze atât sectorul energetic, cât și fermierii. În încheiere, Andrei Solomon a transmis că agricultura românească are nevoie de un cadru predictibil, care să ofere fermierilor stabilitate și posibilitatea de a valorifica eficient producția.
„Reziliența nu se construiește doar în câmp. Fermierii se confruntă cu riscuri climatice, geopolitice și legislative. Este nevoie de politici coerente și predictibile, care să permită valorificarea locală a produselor obținute de fermierii români și să asigure viabilitatea întregului lanț agroindustrial”, a concluzionat directorul comercial al Expur.
Ana Ioniță
