Rolul educației și al factorilor politici în dezvoltarea agriculturii ecologice

4 minute de citit

În data de 3 martie 2008, „Jurnalul Național“ a organizat o masă rotundă la Casa Capșa, având ca temă „Viață sănătoasă“.

La eveniment au participat miniștrii Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dl Dacian Cioloș, Sănătății Publice, dl Eugen Nicolăescu, reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dl Virgil Eftimie, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, dl Gheorghe Ciubotaru, Federației Naționale de Agricultură Ecologică, dl Ion Toncea, firmelor de distribuție a produselor ecologice, dl Radu Panait și dl Dan Răileanu. De asemenea, evenimentul a fost onorat și de prezența unor medici de prestigiu, de o înaltă calitate profesională și morală. Discuțiile au fost moderate de către dl Florin Condurățeanu.

Până acum câteva decenii, bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat cauzate de obezitate erau extrem de reduse. O boală care era practic inexistentă – obezitatea -, a devenit o problemă națională în multe țări civilizate. Statele Unite ale Americii se află printre primele țări care se confruntă cu această boală, 60% din populația sa suferind de exces ponderal. O proporție considerabilă se înregistrează și în rândul locuitorilor europeni – 40%, iar pe continentul african populația supraponderală este de 20%.

Din acest motiv, la cele mai înalte niveluri, tendința generală este aceea de prevenție, fie că este vorba de sănătatea umană, animală, fie de cea a plantelor. La nivelul UE, această orientare este trasată de principiile „Din fermă până în farfurie“ (From the farm to the fork) sau „Prevenția este mai bună decât tratarea“ (Prevention is better than Cure). În jurul cuvântului de prevenire sau preîntâmpinare s-a desfășurat și evenimentul organizat de „Jurnalul Național“, plecând de la faptul că agricultura are o importanță covârșitoare în sănătatea oamenilor.

Valorificarea potențialului agricol

Cultivarea plantelor în sistem ecologic este singurul procedeu capabil să genereze produse agricole sănătoase, fără reziduuri de pesticide, potrivite metabolismului organismului uman. Mai mult, agricultura ecologică contribuie atât la conservarea și dezvoltarea mediului, cât și la creșterea activităților economice. În România, agricultura ecologică are un potențial extraordinar și poate fi o oportunitate pe piața europeană. „Dacă nu valorificăm acest potențial cantitativ și calitativ, riscăm să îl pierdem. În UE am intrat cu aceste valori tradiționale și depinde doar de noi să le valorificăm la maximum, deoarece în 4-5 ani riscăm să ajungem ca alte state membre care încearcă să reînvie aceste tradiții pierdute“, a afirmat Dacian Cioloș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Totuși, dezvoltarea acestui sistem de agricultură depinde foarte mult de influența exercitată de factorii politici.

Obținerea unui produs ecologic se realizează în circa trei ani – timp necesar pentru a trecere de la o agricultură convențională la una ecologică. În această perioadă de conversie, agricultorul nu înregistrează nici un fel de venit, iar lipsa unui sprijin considerabil va determina mulți fermieri să renunțe să mai cultive în acest sistem agricol. Altfel spus, trebuie încurajată calitatea, nu cantitatea.

De asemenea, absența unei categorii largi de consumatori de produse ecologice îi determină pe fermieri să își valorifice marfa în alte țări europene. Actualmente exportăm produse ecologice în valoare de 50 de milioane de euro și importăm de circa 2 milioane de euro.

Necesitatea promovării produselor ecologice

Inexistența unei educații solide a consumatorului în ceea ce privește produsele bio și alegerea exclusivă după criteriul prețului afectează în sens negativ dezvoltarea pieței agroalimentare ecologice din România. „Într-o economie de piață, agricultorii se orienteză spre ceea ce consumatorul cere. Printr-o educație corectă a consumatorului român, vom avea și o adaptare a fermierului pentru a corespunde cerințelor pieței. De asemenea, trebuie depus efort și pe partea organizării producătorilor și consumatorilor, să reînnodăm legătura dintre cele două părți pentru siguranța valorificării“, a mai susținut ministrul Cioloș. Pentru a promova produsele alimentare ecologice sunt necesare programe de comunicare publică, de informare corectă a consumatorului asupra modului în care aceste produse sunt obținute și etichetate. Prezența siglei „ae“ pe un produs garantează faptul că acesta provine din agricultura ecologică și că ingredientele din produs au fost obținute în conformitate cu metodele de producție specifice acestui sistem.

Pentru a ne bucura de un produs de calitate, gustos, trebuie să revenim la obișnuința de a consuma produsul în sezonul lui și să fim dispuși să plătim un preț mai mare atunci când este vorba de calitate. „Produsele ecologice sunt sigure pentru toate categoriile de consumatori, deoarece acestea sunt verificate exigent de către două organisme de control.

Produsele ecologice românești nu sunt doar lipsite de reziduuri de pesticide, dar excelează și din punct de vedere nutrițional, acestea fiind bogate în fibre, substanțe bioactive etc. La târgul internațional BIOFAC din Nürnberg, produsele românești au fost foarte apreciate“, a afirmat dl Ion Toncea, președintele Federației Naționale de Agricultură Ecologică.

Piețe ambulante în diferite orașe din țară

Un proiect al Ministerului Agriculturii prevede inițirea unui sistem de piețe ambulante în diferite orașe din România, pentru a încuraja și micii producători.

De asemenea, pentru demararea acestui program, vor trebui găsite diferite forme de sprijin. Astfel de piețe ambulante se găsesc în majoritatea țărilor europene și au o mare priză la cumpărători. De exemplu, în piațeta Campo dei Fiori din Roma, în fiecare dimineață până la orele prânzului micii producători vând tot felul de produse. Avantajul cumpărătorului care vine să cumpere din aceste piețe ambulante este acela că produsul este proaspăt, dar și sănătos. Din punctul de vedere al producătorului, constituirea unui astfel de circuit înseamnă siguranța valorificării producției și o șansă pe o piață extrem de concurențială.

Ana Mustățea

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani