Strugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietăți terapeutice atunci când sunt utilizați corect. Cura de struguri, denumită și ampeloterapie (ampelos = viță) sau cura uvală (uva = strugure) este practicată de milenii. Cercetările științifice din ultimii ani fundamentează credința asupra impresionantei valori a curelor de struguri.
Pornind de la analiza compoziției chimice și continuând cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetătorii moderni dezleagă misterele acestei licori – sucul de struguri – și o recomandă în prevenirea și în recuperarea unei palete destul de largi de boli.
Printre acestea se numără afecțiuni gastrointestinale, afecțiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afecțiuni ale aparatului respirator, boli de nutriție, diabet, boli infecțioase și mai ales pentru întărirea sistemului imunitar.
Strugurii, la sfârșitul perioadei de maturare, au o compoziție chimică foarte complexă. Ei conțin apă în proporție de 78-85%, zaharuri 15-25%, acizi organici 0,2-5%, substanțe azotate 0,5-1,2%, compuși fenolici 0,2-1%, lipide 0,08-0,2%, substanțe minerale 1-3%, substanțe odorante, enzime și nu în ultimul rând vitaminele din grupele B, C, H și PP.
Ele au un rol important în creșterea și dezvoltarea organismelor, prin stimularea și reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumulării depinde de soi, podgorie, condiții climatice și lucrările de întreținere a plantației viticole.
România este o țară viticolă membră a OIV din 1927, deținătoare a unei importante suprafețe cultivate cu viță-de-vie, ce face obiectul Organizării Comune de Piață în sectorul vin. Suprafața viticolă a României se află cantonată în 8 regiuni viticole, areale de cultură delimitate de legislația națională până la nivelul de localitate administrativ-teritorială. Numai aici este permisă în continuare înființarea de plantații viticole.
Aceste 8 regiuni de cultură a viței-de-vie sunt încadrate în zonele viticole europene B, C1 și CII, după cum urmează: zona viticolă B – Transilvania; zona viticolă C1 – Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului și zona viticolă CII – Dealurile Munteniei, Colinele Dobrogei și Terasele Dunării.
România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial și al șaselea producător de vinuri din
Europa, după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia. De asemenea, ocupăm locul 5 în ierarhia țărilor viticole europene, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 186.900 hectare.
Producția medie anuală de vin este de 5,5-6 mil. hectolitri.
Sortimente de vin:
– autohton: Fetească albă, Fetească regală, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românescă, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Burgund mare, Negru de Drăgășani, Novac, Șarba, Frâncușă, Crâmpoșie etc.
– mondial: Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Pinot noir, Chardonnay, Muscat Ottonel, Aligoté etc.
Principalele soiuri nobile de struguri cultivate în România:
–vinuri albe – Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz etc.
–vinuri roșii – Merlot, Fetească neagră, Babească neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioacă de Bohotin și alte soiuri.
SPRIJIN FINANCIAR – forme de finanțare în sectorul viti-vinicol
Pentru anii 2007, 2008 și 2009 s-au acordat subvenții de la bugetul de stat în conformitate cu HG nr. 463/2007, 570/2008 și 693/2009.
Denumirea activității
Sector viticol autorizarea plantațiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin cu denumire de origine controlată, certificarea și marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată tratamente fitosanitare în plantațiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă și vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată În vederea dezvoltării unei viticulturi performante și durabile în România, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr. 1432/2005 care, prin conținutul primului articol, stabilește: “Sectorul viti-vinicol este un domeniu de importanță națională, prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii.”
Obiectivele strategiei de dezvoltare a sectorului viti-vinicol românesc sunt:
– creșterea ponderii vinurilor cu denumiri de origine controlată (DOC), în detrimentul producției de vinuri de masă; – creșterea ponderii vinurilor roșii și aromate în totalul producției vinicole; – introducerea în cultură a soiurilor autohtone (50% din totalul suprafeței); – promovarea consumului de vin; – consolidarea asociației de producători pentru crearea de exploatații viticole viabile, eligibile pentru acordarea sprijinului financiar comunitar.
Programe de sprijin financiar comunitar
În conformitate cu prevederile legislației europene în vigoare, în perioada 2009-2014 viticultorii beneficiază de o alocație financiară de 42.100 mii euro/an, astfel:
1. Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole (replantarea
podgoriilor) prevăzută de art. 11 din R(CE) nr. 479/2008, suma alocată pentru anul 2009 fiind de 41.212 mii euro. Este una dintre măsurile prioritare în relansarea sectorului viti-vinicol, fiind implementată prin Ordinul MADR nr. 211/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole 2006/2007 și 2007/2008 și Ordinul
Suma costurile aferente autorizării plantațiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlată costurile aferente certificării și marcării vinurilor cu denumire de origine controlată
costurile aferente tratamentelor fitosanitare 10 lei/ha 12 lei/hl 500 lei/ha MADR nr. 247/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole 2008/2009 – 2013/2014 modificat și completat prin Ordinul MAPDR nr. 269/2009. Sprijinul de până la 75% din valoarea costurilor pentru înființarea fiecărui hectar de viță-de-vie se acordă viticultorilor indiferent de forma de organizare sau suprafață.
Contribuția pentru replantarea podgoriilor este stabilită la 14.278 euro/ha, sumă forfetară prevăzută în Ordinul nr. 247/2008, cu modificările și completările ulterioare.
În plus, se acordă și despăgubiri până la intrarea pe rod a noilor plantații (600 euro/an x 3 ani = 1.800 euro total).
De asemenea, se poate moderniza forma de conducere sau sistemul de susținere și palisaj prin:
-instalarea/înlocuirea sistemului de susținere;
-modificarea distanțelor de plantare între rânduri în vederea mecanizării;
-trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă sau înaltă;
-înlocuirea sârmelor la sistemul pentru conducere și palisaj prin instalarea a trei rânduri de sârme, din care minimum două duble, în vederea susținerii butucilor și conducerii lăstarilor.
2. Asigurarea recoltei prevăzută la art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 – suma alocată pentru anul 2009 este de 458 mii euro.
Măsura a fost implementată prin Ordinul MADR nr. 756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producătorilor din sectorul viti-vinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin.
Sprijinul financiar reprezintă:
-maximum 80% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor datorate fenomenelor climatice asimilabile dezastrelor naturale;
-maximum 50% pentru prime de asigurare împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice;
-maximum 50% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor cauzate de animale, boli vegetale, dăunători.
3. Utilizarea mustului de struguri concentrat și/sau concentrat rectificat prevăzută la art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 – suma alocată pentru anul 2009 este de 5.000 de euro.
Măsura implementată prin Ordinul MADR nr. 581/2008 pentru aprobarea normelor privind acordarea sprijinului financiar producătorilor de vin care utilizează must de struguri concentrat și/sau must de struguri concentrat rectificat în vederea creșterii tăriei alcoolice naturale a defrișează plantații viticole și renunță definitiv la dreptul de replantare pentru suprafața pentru care a fost obținută prima.
Nivelul primei de defrișare este prevăzut în Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 572/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a schemei de defrișare a plantațiilor viticole, cuantumul primei fiind stabilit pe baza randamentului obținut de fiecare solicitant ca medie a randamentelor pe ultimele trei campanii viticole consecutive (între 1.740 euro și 14.760 euro). Fondurile comunitare alocate sunt în afara celor 42,1 milioane de strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, euro acordate sectorului viti-vinicol pentru mustului de struguri parțial fermentat și a vinului nou aflat în fermentație și valabilă până la data de 31 iulie 2012.
Cuantumul sprijinului acordat este de:
-1,699 euro/%vol./hl pentru utilizarea mustului de struguri concentrat;
-2,206 euro/%vol./hl pentru utilizarea mustului de struguri concentrat rectificat.
4. Promovarea în cadrul piețelor din țările terțe prevăzută la art. 10 din Regulamentul(CE) nr. 479/2008 – suma alocată pentru anul 2009 este de 425.000 de euro.
Măsura a fost implementată prin Ordinul MADR nr. 218/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control. Se acordă producătorilor sau organizațiilor de producători de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) și vinuri cu indicație geografică (IG), care: desfășoară acțiuni de promovare sau expoziții și concursuri internaționale; efectuează studii de piață și studii de evaluare a măsurilor de promovare și informare. La finanțarea măsurilor de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe, din valoarea cheltuielilor eligibile de defrișare acordată pentru defrișarea plantațiilor viticole este o altă formă de măsurile prevăzute la punctele 1-4.
Prin PNDR 2007-2013, se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiții care pot fi accesate până în anul 2013 și de către viticultori.
Astfel, pot fi accesate: Măsura 121
„Modernizarea exploatațiilor agricole”; Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”.
Sprijinul financiar național de care beneficiază viticultorii din sectorul viti-vinicol românesc se regăsește în susținerea costurilor aferente aplicării tratamentelor fitosanitare în plantațiile viticole. În acest sens, producătorii primesc un sprijin financiar echivalent cu 500 lei/ha.
Valoarea sprijinului acordat în anii 2007, 2008 și 2009 pentru activități desfășurate în sectorul viti-vinicol a fost stabilită prin HG nr. 463/2007, nr. 570/2008 și 693/2009 privind aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, după cum urmează:
-pentru autorizarea plantațiilor viticole de struguri destinați obținerii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) și certificării și marcării vinurilor DOC, cuantumul sprijinului este fixat la 10 lei/ha plus 12 lei/hl vin;
-pentru producerea materialului săditor viticol, valorile fixate reprezentând ajutorul financiar pentru producerea materialului săditor viticol din categorii biologice admise și utilizate pentru plantare în campania viticolă 2008-2009 se cifrează la 3 lei/buc. pentru vițe altoite categoria biologică superioară prebază și bază și la 2 lei/buc. pentru vițe altoite din categoria biologică certificat.
Formele de sprijin național se acordă atât sprijin financiar comunitar, prevăzută la art. pentru plantațiile viticole din soiuri nobile 98-107 din R (CE) nr. 479/2008.
Schema de defrișare se aplică până la sfârșitul campaniei viticole 2010-2011, prima fiind acordată producătorilor care pentru vin înscrise în Registrul Plantațiilor Viticole, pentru plantațiile viticole pentru struguri de masă, cât și pentru plantațiile viticole tinere.
publicitate; participă la evenimente, târguri,
contribuția CE nu depășește 50%, cea de la bugetul de stat este de 30%, iar contribuția beneficiarului este de minimum 20%. Prima
