Schimbările climatice și presiunea economică pun agricultura românească în fața unor provocări majore

​Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de creșterea costurilor de producție, efectele schimbărilor climatice și impactul conflictelor regionale. În acest context, reprezentanții sectorului agricol atrag atenția asupra nevoii unor măsuri rapide și eficiente din partea autorităților europene și naționale.

În cadrul unui eveniment dedicat agriculturii, Florin Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a prezentat o serie de date care ilustrează amploarea problemelor cu care se confruntă fermierii. „Potrivit unui raport al Băncii Mondiale publicat recent, Uniunea Europeană a pierdut în ultimii ani peste 22 miliarde de euro în agricultură ca urmare a impactului schimbărilor climatice. Este o sumă uriașă!” Acesta a precizat că România a raportat la Bruxelles pierderi de aproximativ 3 miliarde de euro în perioada în care agricultura a fost afectată simultan de secetă și de efectele războiului din Ucraina.
Potrivit acestuia, perspectivele sunt și mai îngrijorătoare, estimările indicând că pierderile la nivel european ar putea ajunge la 40 – 45 de miliarde de euro până în 2035.
Directorul executiv al Clubului Fermierilor Români a făcut referire și la un studiu privind impactul cumulativ al războiului din Ucraina, al creșterii prețurilor la inputuri și al schimbărilor climatice asupra agriculturii românești.
„500 de firme de top din agricultura autohtonă au pierdut 70% din profitul net agregat în ultimii ani. Ce înseamnă acest lucru? Faptul că există un declin și trebuie luate măsuri.”
Acesta a avertizat că situația financiară a companiilor agricole este tot mai fragilă, explicând că „66% din firmele din agricultură lucrează cu capital de lucru negativ. Deci gradul de îndatorare a crescut foarte mult.”
În opinia sa, investițiile și inovarea sunt afectate de lipsa încrederii dintre finanțatori și beneficiari. „Inovația se face cu bani iar investițiile se fac în general atunci când relația finanțator – finanțat este una de încredere și nu putem să vorbim de lucrul acesta astăzi”, a afirmat acesta.
Florin Ciolacu a criticat și unele politici europene, în special mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, despre care spune că a contribuit la majorarea prețurilor îngrășămintelor utilizate în agricultură. Referindu-se la noul Plan de Acțiune privind Îngrășămintele, acesta consideră că măsurile propuse nu răspund suficient nevoilor actuale ale fermierilor. „Este bine-venit, dar prea puțin ambițios și cu ținte prea slabe în raport cu presiunea asta mare asupra sustenabilității financiar-economice a firmelor”, a declarat reprezentantul Clubului Fermierilor Români.
În același timp, el a atras atenția asupra diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește capacitatea de a sprijini agricultorii prin fonduri naționale, amintind situația creată la începutul războiului din Ucraina, când fermierii din România și Polonia au beneficiat de niveluri diferite de sprijin.
În încheiere, Florin Ciolacu a făcut apel la o colaborare mai strânsă între actorii implicați în agricultură și factorii de decizie, pentru adaptarea politicilor la noile realități.
„Cred că într-o alianță nouă, a oamenilor implicați în rolul agriculturii ca pilon de securitate alimentară, putem pune lucrurile în mesaj către decidenți că această birocrație trebuie să nu mai acționeze inerțial și vedem că ele se tot perpetuează chiar dacă tot ce se întâmplă în jurul nostru ne arată că trebuie să acționăm.”
 
Ana Ioniță